Bihorul agricol al "Epocii de aur". Puii de Avicola şi porcii de Palota, mândria judeţului

Când vine vorba despre produsele avicole, judeţul Bihor ocupa primele locuri în privinţa producţiei, în perioada comunistă. Nu stătea rău nici la zootehnie sau la cultivarea grâului, unde era printre primele zece judeţe din ţară.

În perioada comunistă taurinele erau date la îngrăşat, în judeţ fiind asociaţii care se ocupau de îngrăşarea lor. Este vorba despre asociaţia de la Nojorid, Cadea, Abram şi Oşorhei. Animalele erau predate abatorului din Oradea, dar, o parte luau şi drumul exportului în ţările din Uniunea Sovietică sau din Orientul Apropiat.

1 milion de pui

Unul dintre locurile fruntaşe îi revenea judeţului nostru la producţia de ouă şi carne. Avicola Oradea avea 1 milion de păsări, în timp ce complexul de îngrăşare a porcilor de la Palota număra 600 de animale. Din păcate, acum stocul este zero.

Bihorul cultiva aproximativ 100.000 de hectare de grâu, la această oră puţin peste 50.000 de hectare fiind cultivate cu această cereală. Potrivit specialiştilor, producţia ajungea în depozitele de panificaţie, la rezerva de stat, dar şi la export. În perioada de glorie, judeţul nostru se număra printre primele 10 judeţe în privinţa producţiei.

Nu este o noutate că pentru îndeplinirea planurilor cincinale se recurgeau la măsluirea producţiilor. Mai exact, plata către membrii cooperaţiilor se făcea abia după ce era asigurat necesarul fondului de stat, de multe ori aceştia primind mai puţin decât li s-ar fi cuvenit.

Producţiile se măzluiau pentru a da dovadă că România are asigurate efectivele de animale, păsări şi produse agricole, ele reprezentând o garanţie pentru cei care ne împrumutau ţata. Ba mai mult, produsele agricole au contribuit decisiv la rambursarea creditelor, astfel că la finele anilor 89, România nu avea nicio datorie.

Agricultura dă semne de revenire

“S-a ajuns în situaţia de astăzi din mai multe motive. În primul rând pentru că s-au reconstituit drepturile de proprietate. Acest lucru a dus la creşterea costurilor, iar producţia nu a mai fost aceeaşi. Un alt minusa îl reprezintă distrugerea sistemului de irigaţii, sistem care proteja agricultura în anumite situaţii. Nu în ultimul rând, subvenţiile scăzute care le sunt acordate agricultorilor”, susţine Dacian Palladi, analist economic.

Cu toate acestea, specialiştii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a dat semne de redresare, în România.

“Pot spune că se recuperează în agricultură. Jucătorii agricoli s-au cam cernut, fondurile europene contează, iar agricultura dă semne de creştere”, a mai precizat Palladi.