Ţeapa Start Up Nation 2017. Ajunşi în pragul executării silite pentru că au uitat să bifeze un document. „Ei nu ţin cont că în spatele acestor proiecte sunt oameni“

Mai mulţi tineri orădeni riscă să fie executaţi silit după ce s-a înscris cu proiecte declarate eligibile în Programul Start Up Nation 2017, pentru un ajutor de 44.000 euro promis de statul român.

Orădenii Ioana şi Şerban Carţiş au aplicat în Programul Start Up Nation 2017 cu un proiect pentru o mică agenţie de ştiri locală, iar în vara anului 2017 au fost anunţaţi că au fost selectaţi pentru finanţare.

Afaceri pe credit

Soţii Carţiş au semnat contractul de finanţare pentru proiect pe 29 septembrie 2017 iar apoi, în octombrie acelaşi, au contractat şi un credit de la o bancă implicată în programul naţional.

„Eu m-am dus la bancă, pentru că nu aveam fonduri personale. Le-am arătat contractul de finanţare pe care l-am semnat la Cluj, creditul a fost aprobat şi de Fondul naţional de garantare al statului şi de Fondul Român de Contragarantare, pentru că beneficiază de garanţii de stat. Cei 44.000 euro urmau să fie recuperaţi de bancă, într-o singură tranşă, de la stat, după ce depuneam dosarul cu achiziţiile spre decontare“, povesteşte Şerban Carţiş.

Orădeanul a făcut achziţiile necesare în cadrul proiectului în trei tranşe, toate aşa cum cerea procedura, spune el. A făcut licitaţii, selecţii de ofertă, angajări, a cumpărat toată aparatura de care avea nevoie, iar la final înainte de termenul prevăzut de lege, în toamna anului trecut, a pregătit dosarul pentru decontare la Agenţia pentru IMM Cluj.

Căsuţa lăsată nebifată

După o lună, fără ca până atunci să li se ceară vreo informaţie măcar, soţii Carţiş au fost anunţaţi că li s-a refuzat ajutorul de stat pentru că au uitat să bifeze o căsuţă în dosarul depus la Registrul Comerţului pentru înregistrarea firmei.

„Este vorba despre e o chestiune formală, trebuia să fie autorizat codul CAEN pentru spaţiul în care urma să se desfăşoare activitatea. Adică dacă se va desfăşura la sediul social al firmei sau la punctul de lucru. Nu mi s-a reproşat vreo fraudă. Am făcut angajări, am plătit salarii, am făcut achiziţii, era clar că firma e activă şi funcţionează. Iar ei nu plătesc pentru că am uitat o bifă?“, se plânge orădeanul.
Deşi au purtat o serie de corespondenţe, atât cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, cât şi cu Agenţia pentru IMM Cluj, răspunsul a fost tot în defavoarea lor. Ca atare, au rămas cu un credit de 44.000 euro, pentru care banca i-a anunţat că fie îl returnează integral, într-o singură tranşă, fie vor fi executaţi silit. „Ei nu ţin cont că în spatele acestor proiecte sunt oameni, familii. S-au spălat pe mâini, iar eu risc să fiu executat silit“, spune Carţiş.

Cazuri similare în judeţ

Orădeanul şi-a angajat un avocat care a demarat deja procedurile pentru a da statul în judecată. „Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie tocmai stimularea înfiinţării şi dezvoltării intreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă. Or prin respingerea cererii de rambursare s-a denaturat tocmai acest scop“, a explicat Simona Paşcu, avocata familiei (foto jos).

Cazul soţilor Carţiş nu e singular. În aceeaşi situaţie sunt cel puţin doi antreprenori din judeţ. Doctoriţa Florentina Banu din municipiul Beiuş avea un proiect pentru un mic cabinet de cardiologie, iar orădeanul Adrian Precup, care ar fi vrut să-şi facă o instalaţie pentru îmbutelierea apei de izvor, a raportat şi el probleme cu înregistrarea dosarului.

„Nu e un furt, nu e o escrocherie, fraudă, nimic, e o omisiune măruntă”, spune şi Precup, care intenţionează să se îndrepte nu doar împotriva Statului român, ci şi împotriva consultantului care i-a întocmit dosarul pentru obţinerea finanţării. „Consultantul a luat o căruţă de bani. Pentru ce? Avea datoria să se uite ce acte sunt în dosar. Voi solicita daune pentru creditul cu care am rămas pe cap, penalităţi, dobânzi dar şi trauma pe care am suferit-o şi eu, dar şi familia mea”, a explicat Precup.

Situaţii similare s-au înregistrat, însă, în toată ţara, motiv pentru care 19 parlamentari au depus un proiect de lege care să introducă o diferenţiere a abaterilor minore de cele esenţiale, la „abateri minore“ menţionând explicit neautorizarea codului CAEN şi lipsa ştampilei sau a semnăturii.

Dacă va fi adoptat, patronii care au fost descalificaţi pentru abateri minore ar putea să primească dreptul de a face contestaţie pentru a putea primi până la urmă fondurile nerambursabile de maximum 200.000 de lei (42.000 euro) de la stat.