În lipsa unei autostrăzi, 28.000 de maşini tranzitează zilnic DN1 în Bihor: în august, 7 oameni au murit şi 11 au fost grav răniţi

Doar în luna august, 7 persoane au murit iar peste 11 au fost grav rănite în accidente rutiere produse pe DN 1, în Bihor, pe cea mai circulată şosea din judeţ trecând, zilnic, 28.000 de vehicule, potrivit unui studiu realizat de Serviciul Poliţiei Rutiere.

„Situaţia este aceeaşi în fiecare an. August este luna cu cele mai multe accidente”, a explicat subcomisarul Sorin Indrieş, şeful Biroului Drumuri Naţionale din Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor. Explicaţia ar fi faptul că luna august este a vacanţelor. De aceea, pe DN1 se înregistrează şi cele mai mari valori de trafc, de 6 ori mai mari, de pildă, decât în iunie.

"În această perioadă, pe tronsonul Oradea - Aleşd trec, în medie, 28.000 vehicule în 24 de ore. Cea mai mare aglomeraţie este vineri, între orele 12.00 - 19.00 şi duminica între 16.00 - 21.00”, spune subcomisarul.

Şoseaua însâgerată

Pe 1 august, în localitatea Uileacu de Criş, 2 oameni au murit şi 7 persoane au fost rănite după ce şoferul unui microbuz a intrat într-o depăşire riscantă şi s-a izbit frontal de un TIR.  Două zile mai târziu, şoferul unei dubiţe a aţipit la volan şi a intrat cu maşina într-un Matiz, omorând doi pensionari şi pe nepotul lor în vârstă de 16 ani.  

Un alt accident grav s-a produs pe 15 august, în localitatea Tileagd, unde şoferul unui Land Rover care a făcut o depăşire neregulamentară a lovit o Skoda, proiectând-o într-un Logan, evenimentul rutier soldându-se cu 3 răniţi şi 1 mort. 

La câteva zile distanţă, pe 19 august, două evenimente rutiere s-au petrecut în acelaşi loc, între localităţile Uileacu de Criş şi Urvind. Dimineaţa, un salvamontist de 23 ani din Vadu Crişului şi-a pierdut viaţa fiindcă, la volanul unui Mercedes, a făcut o depăşire neregulamentară, lovind pe contrasens un autocar pe care l-a aruncat la 10 metri în afara carosabilului. În acelaşi loc, după câteva ore, coliziunea a trei autoturisme a trimis în spital două persoane rănite grav.

Poliţişti puţini, echipaje în ture

Lista nu e completă. În total,de la începutul lui 2019, pe tronsonul din Bihor al DN1 s-au produs 26 de accidente grave, soldate cu 7 morţi, în timp ce pe DN19 (Oradea - Satu Mare) au fost 6, dar fără decese, doar cu 6 răniţi. Pe DN79 Oradea - Arad s-au petrecut 5 accidente, cu 3 morţi şi 2 răniţi grav, iar pe DN76 Oradea - Deva tot 5, cu un deces şi 4 răniţi grav.

Încercând să tempereze şoferii, poliţiştii trimit pe şosele echipaje în trei schimburi, cu radare, pe tronsoanele unde sunt cele mai multe şi cele mai grave accidente. Ar fi nevoie de mai mulţi poliţişti pe şosele, dar Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor are doar 100 de cadre, iar Biroul Drumuri Naţionale numai 27, care trebuie să acopere 528 km de şosele 24 de ore din 24. 

În plus, pe tronsonul dintre Oradea şi Borş poliţiştii au cerut administratorului drumului, CNAIR, să monteze separatoare de sens, iar între Oradea la Piatra Craiului, în intersecţii, au fost dublate indicatoarele de interzicere a depăşirii, au fost create benzi de viraj la stânga, s-a majorat limita de viteză de la 50 la 70 km/h în unele porţiuni, iar în altele, cu potenţial de pericol, s-a redus la 50 km/h.

Camere de supraveghere

 Soluţia pentru decongestionarea traficului de pe DN1, care preia tot traficul care iese şi intră în ţară prin Vama Borş, ar fi finalizarea autostrăzii Transilvania, care se lasă aşteptată de mai bine de un deceniu. Alte soluţii ar fi, spune poliţistul, radarele fixe în localităţi, la fel ca până în 2007, precum şi a unor camere de supraveghere a traficului, aşa încât şoferii periculoşi să fie depistaţi în timp real. „Ungaria, o ţară mult mai mică decât România, are 250 radare fixe (foto). La noi se monitorizează traficul doar pe câteva porţiuni mici de autostradă”, spune Indrieş. 

În 2010, explică el, Guvernul s-a angajat ca până în 2020 să reducă cu 50% numărul accidentelor grave, atât prin modernizarea infrastructurii, cât şi prin întărirea legislaţiei. "Nu numai că nu s-au construit şosele noi, în timp ce numărul vehiculelor a crescut, ci şi legislaţia a fost relaxată. De un an a fost modificată aşa încât permite redobândirea permiselor mai repede după suspendarea pentru încălcarea regulilor grave. În aproape orice situaţie un şofer obţine reducerea suspendării de la 90 la 30 de zile. Înăsprirea sancţiunilor ar mai pondera participanţii la trafic”, arată Indrieş.

Ministerul cu rapoartele

Ce spun drumarii despre accidentele de pe DN1? Nici Ministerul Transporturilor şi nici CNAIR nu au prevăzut construcţia de şosele ori îmbunătăţirea  infrastructurii feroviare, care ar putea prelua o parte din traficul rutier.

Raportul Serviciului de Siguranţă a Traficului din Compania Naţională de Autostrăzi şi Infrastructură Rutieră arată că au fost „demarate acţiuni pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră”, precum achiziţia şi montarea de semnalizare indicatoare, de parapete deformabile (au fost cumpăraţi doar 180.000 metri liniari), de servicii de iluminat (printr-un contract cadru încheiat abia anul trecut), de covoare antiderapante şi de parapete din beton.

Potrivit aceluiaşi raport, accidentele de circulaţie provoacă anual pagube de 1% din PIB, adică peste 2 miliarde euro anul trecut, ceea ce, la un calcul simplu, ar ajunge pentru construirea a 350 de kilometri de autostrăzi. 

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj  au pregătit încă din urmă cu 3 ani  un set de măsuri ce vizau, între altele, crearea unui sistem unic integrat de date şi de intervenţie la accidente, îmbunătăţirea educaţiei rutiere, a pregătirii în şcolile auto, îmbunătăţirea legislaţiei pentru sancţionarea agresivităţii la volan, ameliorarea managementului infrastructurii şi adoptarea unor criterii mai exigente în construirea, amenajarea şi semnalizarea drumurilor.

Planul prevedea achiziţionarea unor sisteme de monitorizare a traficului pe A1 Bucureşti-Piteşti, pe A2 Bucureşti-Cernavodă, pe A3 Bucureşti-Ploieşti şi DN1 Bucureşti-Ploieşti, pentru a se urmări în timp real valorile de trafic, dar şi pentru intervenţia rapidă a Poliţiei. Estimat la 92,123 milioane euro, contractul nu a fost însă încheiat nici până în prezent, fiind blocat la Ministerul Finanţelor.

Statistici

Potrivit studiului Poliţiei Rutiere Bihor, în 2018, viteza neadaptată la condiţiile de trafic a cauzat 69 din cele 510 accidente grave produse în judeţ. Majoritatea accidentelor grave s-au produs în afara localităţilor, pe drumurile naţionale, cel mai periculos fiind DN1 Oradea - Cluj, pe care anul trecut au murit 12 oameni, 15 au fost răniţi grav şi 9 uşor.

În municipiul Oradea, spun poliţiştii, evenimentele rutiere sunt răsfirate. Nu există nicio curbă şi nicio intersecţie "a morţii", cum spun legendele, dar din analiză reiese că cele mai multe s-au produs pe arterele aglomerate. 

Poliţiştii bihoreni au analizat şi evoluţia calendaristică a accidentelor rutiere grave: cele mai multe s-au produs în luna august, în zilele de luni şi duminică, dimineaţa la 9.00 şi în jurul orei 15.00, iar cele mai puţine noaptea, între 22.00 şi 6.00 dimineaţa (în total 4).

Poliţiştii spun că bărbaţii provoacă de trei ori mai multe accidente decât femeile, iar în 80% dintre cazuri vinovăţia a aparţinut şoferilor, doar în 18% pietonilor şi în 1% pasagerilor din maşini.

Pe categorii de vârstă, şoferii între 46 şi 60 ani au provocat cele mai multe accidente grave, 107, în timp ce tineri între 18 şi 30 ani au fost vinovaţi pentru 96 evenimente, iar cei între 31 şi 45 au fost responsabili pentru 104 accidente.