Zece lucruri despre botulismul alimentar: cât de periculoasă este afecţiunea şi ce o produce
0Botulismul este o boală rară, dar mortală, tocmai de aceea, medicii recomandă tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie prin îndepărtarea tuturor bacteriilor. Cele mai frecvente surse de botulism sunt conservele preparate necorespunzător.
Medicii atrag atenţia asupra pericolelor la care se expun oamenii dacă consumă conserve preparate necorespunzător. Nu trebuie consumate alimentele dacă recipientele în care se află sunt bombate.
Medicii doresc o informare corectă a populaţiei cu privire la botulismul alimentar, de aceea, doctorul de urgenţă Tudor Ciuhodaru enumeră 10 lucruri de ştiut despre această afecţiune:
1. Este rară, dar mortală.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condiţiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice. Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaraerobe - Clostridium botulinum - să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peştele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu stricteţe regulile individualede igienă.
5. Produsele din comerţ produc ocazional epidemii, însa cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu uşurinţă prin procedeele casnice obişnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7.Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenţi la caldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deşi perioada de incubaţie poate varia între 4 ore şi 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghiţit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzand gâtul, braţele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficienţă respiratorie şi la deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumătate din pacienţi se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale pot aparea înainte sau după debutul paraliziei iar constipaţia şi retenţia de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca ameţeala, vederea încetoşată, gura uscată şi uneori durere şi uscaciunea în gât. Pacienţii sunt în general alerţi şi orientati, însă pot fi şi somnolenţi, agitaţi şi anxiosi.
d) Tipic, febra este absentă.
9. În concluzie, nu temporizaţi prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială.
10. Primul ajutor constă în depurarea toxinei. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
