VIDEO Cum a renăscut ARO din propria cenuşă la Iaşi. Legendarul automobil românesc, pregătit de producţia în serie
0
Un grup de studenţi de la Facultatea de Mecanică din Iaşi au muncit mai bine de un an şi jumătate pentru a crea un nou model al legendarului automobil de teren românesc ARO.
Opt studenţi în an terminal la Facultatea de Mecanică din cadrul Universtităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi au luat nota 10 la licenţă, unde au prezentat proiectul unui model "retuşat" al automobilului de teren românesc ARO. Maşina construită piesă cu piesă timp de un an şi jumătate în curtea unei case din cartierul ieşean Bucium a fost numită iARO Camarad şi se află în curs de omologare.
Ideea realizării prototipului a pornit după un concurs de proiecte desfăşurat la începutul anului 2013 şi intitulat "ARO Revolution". 24 de masteranzi, studenţi sau elevi din toată ţara pasionaţi de design şi de mecanică au participat la concursul care şi-a propus reînvierea celebrului brand auto românesc.
Ulterior, un grup de 40 de studenţi a pornit la punerea în practică a designului câştigător, drum care s-a dovedit extrem de anevoios. Majoritatea au renunţat pe traseu, în final ajungând să mai tragă cu dinţii de proiect patru studenţi, coordonaţi de profesorul Adrian Sachelarie.
"Ce am făcut noi nu mai are nicio legătură cu design-ul iniţial. A trebuit să improvizăm mult, în ultimele luni am muncit câte 15-16 ore zilnic pentru a-l termina până la licenţă", a precizat Gabriel Calancea, liderul echipe de studenţi.
Noul iARO, autoturismul proiectat la Iaşi de un grup de studenţi la Facultatea de Mecanică
Maşina are componente de Jeep, Toyota, Nissan, dar componente precum motorul şi şasiul sunt de la penultimul model produs de uzinele ARO, cel numit 244. Motorul de 2,4 litri are, în principiu, 110 cai putere, dar studenţii vor să-l aducă, în perioada următoare, până la 150 de CP. Cuplul putere iniţial a fost de 153 Nm, dar nu a fost măsurat deocamdată. Coordonatorii proiectului dau asigurări că maşina poate face performanţe incredibile off-road.
"Este puţin mai grea decât modelul 244, după care am lucrat, pentru că şi ampatamentul este mai mare, însă este extrem de fiabilă. Am încărcat partea din spate, deoarece este conceput ca şi pick-up, cu 1.000 de kilograme şi abia a coborât suspensia, cu 1 centimetru", a explicat profesorul Sachelarie.
Cum sună motorul noului iARO conceput la Iaşi
Cei care au lucrat la proiect nu au făcut încă un calcul exact al sumei cheltuite pentru a duce la finalizare proiectul, dar spun că investiţia trece de 30.000 de euro. Din aceasta, aproximativ 25% a fost asigurată din sponsorizări, restul fiind contribuţiile personale ale membrilor echipei, după eforturi financiare uriaşe.
Trei dintre studenţii care au muncit la iARO. În mijlocul, liderul echipei - Gabriel Calancea
Munca mediatizată iniţial a trezit interesul, în ultimul an, gigantului auto Renault. Inginerii francezi i-au chemat într-o sesiune în apropierea Bucureştiului pentru a se interesa despre proiectul lor.
Pasul umrător, cel mai important, este găsirea unui investitor interesat să producă maşina în serie. "Noi credem că sunt şanse realiste ca acest lucru să se întâmple. Am conceput prototipul atât pentru uzul proprietarilor de terenuri agricole, cât şi pentru off-road. Ne-ar plăcea foarte mult să se întâmple acest lucru aici, la Iaşi, unde zona industrială, cu platforme numai bune de producţie, stă părăsită. În plus, există un potenţial uriaş uman, cu ingineri extrem de bine pregătiţi", a mai spus Gabriel Calancea, liderul studenţilor.
Acesta cred că maşina poate ieşi pe piaţă la un preţ de bază de 16.000-17.000 de euro. Tânărul s-a arătat dezamăgit de indiferenţa totală arătată până acum de către autorităţi. Echipa de la Iaşi a încercat să-l contacteze de mai multe ori pe europarlamentarul român Mircea Diaconu, cel care s-a lăudat în campania electorală că renaşterea ARO este principalul lui deziderat ca politician. Actorul nu a răspuns însă niciuneia dintre solicitările venite de la Iaşi.
ARO a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Şi-a început producţia în 1957 şi a livrat peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 ţări. 90% din producţie a fost exportată înainte de 1989. Automobilul de teren a ieşit din fabricaţie în anul 2003 în România după ce uzina de la Câmpulung a fost condusă spre faliment în mod ruşinos.
Mai puteţi citi:
Raliu caritabil al unor ieşeni spre inima Africii
Se încarcă comentariile...
