Un stareţ explică obsesia românilor pentru daci: „Erau păgâni, dar aveau în minte nemurirea“

Preotul Calistrat Chifan arată într-o predică recentă de unde vine „obsesia“ românilor pentru daci. Stareţul precizează că, prin obiceiurile lor, dacii au contribuit la pătrunderea creştinismului în spaţiul românesc.

Într-o predică de pe 6 noiembrie, stareţul Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni din Iaşi explică de unde vine „obsesia” românilor pentru daci. Călugărul, recunoscut pentru cuvântările sale atipice pe care un grup de susţinători le postează zilnic pe o pagină de Facebook, îşi îndrumă ascultătorii să parcurgă „Istoria Religiilor”, de Mircea Eliade, pentru a descoperi „ce demnitate aveau dacii”.

Potrivit preotului, dacii au avut un rol deosebit pentru pătrunderea creştinismului în spaţiul românesc prin obiceiurile pe care deja le practicau.

Redăm mai jos cuvântarea preotului ieşean:

„Noi, românii, avem o puternică obsesie cu dacii, pornire de a ne lăuda cu Zamolxis, zeul suprem al dacilor, cu cine au fost dacii.

Ei bine, aflaţi dragii mei, că, dacii când mureau, soţiile lor se luptau între ele, iar cea mai puternică avea dreptul să îşi ia viaţa şi să plece cu bărbatul ei în mormânt. Citiţi Istoria Religiilor şi o să vedeţi, cam ce demnitate aveau dacii. Şi mai aveau şi un obicei: să moară întinşi pe pământ, cu un pumn de ţărână în mână, dar pus spre inimă şi neapărat să zâmbească spre soare.

Deşi erau păgâni, ei aveau aceasta nemurire în mintea lor, că Zeul, acolo unde se duc ei, cum credeau, îi primeşte într-o lumină şi o bucurie orbitoare. Creştinismul a pătruns foarte uşor la noi, pe seama acestei tematici! Dacii «se credeau nemuritori», datorită zeului lor Zamolxis, afirma Herodot, în «Istorii», în urmă cu aproape două milenii şi jumătate. Îi învăţa că nici el, nici oaspeţii lui şi nici urmaşii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, trăind de-a pururi, vor avea parte de toate bunătăţile, scria Herodot în «Zamolxis Realitate şi mit în religia geto-dacilor»”.

Stareţul Mănăstirii Vlădiceni, Calistrat Chifan, a îndrumat credincioşii la începutul anului 2016 să reflecteze la „toată ecologia spirituală a biotopului creştin al Europei Spirituale şi Culturale”. Duhovnicul aprecia atunci că Europa se află într-un moment de cumpănă morală determinat de „tăvălugul furtunos al non-valorilor” şi al „desacralizării”.

Citeşte şi:

Sămânţă de schismă în BOR. Mitropolitul Teofan a primit ultimatum de la preoţi să se dezică de „ecumenism în general“