Un procuror corupt a primit pensie specială de 180.000 de lei. După doi ani, funcţionarii Casei de Pensii şi-au dat seama că nu are dreptul la indemnizaţie

Un procuror corupt a primit pensie specială de 180.000 de lei. După doi ani, funcţionarii Casei de Pensii şi-au dat seama că nu are dreptul la indemnizaţie

Ioan Ciofu FOTO Ziarul de Iaşi

Un procuror condamnat pentru că a cerut şpagă a primit pensie specială timp de doi ani, deşi legea îi interzicea acest lucru. Când şi-au dat seama că magistratul nu este îndreptăţit să primească peste 6.000 de lei pe lună, reprezentanţii Casei de Pensii au sistat acordarea indemnizaţiei şi a cerut banii înapoi. Nu au mai apucat să îi primească pentru că procurorul i-a dat în judecată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ioan Ciofu, fost procuror, a încasat pensie specială începând cu anul 2007. La acel moment, Ciofu era vizat într-o anchetă de luare de mită însă a beneficiat de pensia specială pe toată perioada procedurii judiciare, el fiind condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare. Având peste 60 de ani, Ciofu a beneficiat de reducere de pedeapsă şi a stat doar 8 luni în puşcărie, perioadă în care a continuat să primească pensie specială. A fost eliberat la finele anului 2013.

În 2014, când fostul procuror era deja în libertate, se schimbă legislaţia iar magistraţii condamnaţi pentru fapte de corupţie nu mai au dreptul la pensie specială. Cu toate acestea, instituţiile nu îi sistează pensia magistratului corupt ci continuă să i-o acorde până la finele anului 2016. Ulterior, pe 20.12.2016, Casa de Pensii Iaşi dispune recuperarea sumei de 181.688 lei, primită de Ciofu fără drept. Acesta a dat însă în judecată instituţia, procesul fiind în derulare la Curtea de Apel Iaşi. În primă instanţă, procurorul a pierdut.

În timpul procesului, Ciofu a cerut judecătorilor şi sesizarea Curţii Constituţionale a României, invocând că articolul care interzice acordarea de pensii speciale magistraţilor condamnaţi ar fi neconstituţional.

„Într-un stat care se proclamă «de drept» prin art. 1 al Constituţie, ar fi absolut de neconceput ca unei persoane să i se aplice o pedeapsă - şi încă una extrem de gravă - care nu era prevăzută de lege nici la momentul comiterii faptei şi nici la cel al condamnării. Toate principiile de ordin constituţional, regulile stabilite în materie penală de sute şi sute de ani, cerinţele securităţii juridice, neretroactivitatea, accesibilitatea şi previzibilitatea legii ar fi pur şi simplu nesocotite printr-o asemenea abordare”, a precizat Ciofu, în instanţă.

Cine e de vină?

Deşi Tribunalul a admis sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa a respins acţiunea fostului procuror. „Art.83 ind.2 (n.r. care interzice acordarea pensiilor speciale magistraţilor condamnaţi pentru corupţie) nu distinge între persoanele care au săvârşit infracţiunea anterior îndeplinirii condiţiilor de pensionare cu pensie de serviciu sau, cum este cazul contestatorului, ulterior. Este suficient să se fi săvârşit o infracţiune înainte de eliberarea din funcţie pentru ca, persoana condamnată, chiar după eliberarea din funcţie, să piardăădreptul la pensia de serviciu începând cu data intrării în vigoare a legii”, au motivat judecătorii. Ciofu a formulat apel, procesul urmând a se relua în această toamnă, la Curtea de Apel Iaşi.

 „Adevărul” a cerut explicaţii despre acest subiect atât de la Casa de Pensii cât şi de la CSM. Reprezentanţii celei dintâi instituţii ne-au răspuns: „În temeiul art.83^4 hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică. Instituţia noastră a aplicat prevederile legale mai sus menţionate la data la care a intrat în posesia informaţiei privind existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive”, ne-au transmis reprezentanţii CJP.

Reprezentanţii CSM nu au furnizat un răspuns până la închiderea ediţiei de ieri.

 

 

 

citeste totul despre: