Tradiţii de Mărţişor în Moldova. Ce să faci în prima zi din martie ca să-ţi meargă bine restul anului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Venirea primăverii în nord-estul ţării era marcată de bunici printr-un ritual anume prezentat de etnologii ieşeni.

Potrivit specialiştilor, mărţişorul era realizat dintr-un şnur împletit din lână sau cânepă. Acesta era confecţionat în casă de femeile şi fetele tinere. "Peste tot în Moldova, la şnur şi canafi se ataşa adesea un bănuţ (din argint) găurit sau o cruciuliţă, aceste elemente amintind de funcţia protectoare a mărţişorului“, explică etnograf Marcel Lutic, preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Iaşi.

Mărţişoare din ban găurit, după un model vechi de 180 de ani, confecţionate manual la Iaşi FOTOGALERIE

Copiii şi fetele primeau cel mai adesea mărţişor. „Există atestări, mai ales pentru zonele Botoşani, Bacău şi Neamţ, care arată că mărţişorul era dăruit flăcăilor de către fetele mari, însă mai întotdeauna schimbul era reciproc“, susţine etnograful.

Mărţişor zgribulit la Iaşi: prima zi de primăvară în imagini FOTO

Specialiştii explică faptul că cei mici purtau mărţişoarele în special la mână, fetele îl puneau la gât, flăcăii puneau podoaba la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii îl puneau la haină. „Interesant este, potrivit unei mărturii din judeţul Bacău, că mărţişorul se punea şi la vite“, spune etnograful.

Primele mărţişoare, pe tarabe la Iaşi. Vezi de unde le poţi cumpăra GALERIE FOTO

Podoaba se purta, în funcţie de zonă, de la câteva zile până la o lună. „După ce era scos, şnurul se păstra în casă, la icoană, pe o scoarţă sau în grindă, sau se lega de un element vegetal regenerator, cel mai adesea anumiţi arbuşti sau arbori, precum trandafiri, măr, cireş sau zarzăr. Putea fi pus însă şi pe iarba verde“, explică specialiştii.

Artizanii din Moldovei s-au pregătit cu mărţişoare inedite pentru 2012. DETALII AICI

Obiceiul purta în Moldova numele de Mărţişor, dar apar şi denumirile Dochia, Iodochia sau Ghiocel. Până la mijlocul secolului XX sărbătoarea mai era cunoscută în Moldova şi sub denumirea de Mart sau Marte.

„Obiceiul Mărţişorului intermediază, prin mijloace rituale, trecerea de la iarnă spre primăvară.Bătrânii recomandă ca până la răsăritul soarelui, mărţişoarele, făcute din lână, iar mai târziu din aţe de cânepă, in şi bumbac sau mătase, să fie legate întâi tuturor copiilor, dar şi tinerilor, în special fetelor, mai rar şi oamenilor în vârstă. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, la 1 martie, toţi copiii, când ieşeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărţişoare“, explică etnografii ieşeni.

Rămâi pe iasi.adevarul.ro pentru a afla cele mai noi informaţii din judeţ!

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite