Top 10 cuvinte şi expresii din limba română folosite incorect. De ce nu „luăm la cunoştinţă“ şi ce înseamnă de fapt „locaţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un „top“ al cuvintelor folosite incorect în limba română. Specialistul subliniază că termenii incorecţi devin uzuali, întrucât sunt folosiţi frecvent în varianta greşită.

Profesorul de limbă română Carmen Berindei, fost cadru didactic la Colegiul „Emil Racoviţă” din Iaşi, a enumerat pentru „Adevărul” zece cuvinte folosite incorect. 

Potrivit profesorului, cuvintele utilizate greşit, fie prin pronunţia eronată, fie prin folosirea în contexte nepotrivite, devin în timp mai cunoscute decât forma lor corectă. 

„Cuvintele folosite frecvent eronat devin uzuale. Din punctul meu de vedere, cuvintele sunt folosite incorect pentru că, încă de la şcoală, elevul nu mai este încurajat şi îndrumat să lucreze cu DEX pe bancă. Elevii preiau nişte cuvinte folosite greşit sau nu le înţeleg ei foarte bine, şi atunci le folosesc schimonosit. Din păcate, nu cred că mai există curiozitatea de a afla ce înseamnă, cum se scrie şi cum se pronunţă corect un cuvânt”, a nuanţat Carmen Berindei. 

1. „Printre cele mai dese greşeli de limbă avem folosirea incorectă a verbului «a trebui», care este conjugat greşit. Este de reţinut că la indicativ prezent verbul are o singură formă pentru toate persoanele. Spunem «ei trebuie să meargă la şcoală» şi nu «ei trebuiesc să meargă la şcoală»”, a arătat profesorul de limbă română.

2. O altă greşeală foarte des întâlnită, după cum arată Carmen Berindei, este folosirea substantivului „ploaie” în locul verbului „a ploua”. Corect este „urmează să plouă”, şi nu „urmează să ploaie”. 

3. „O altă expresie folosită numai greşit este «a lua la cunoştinţă», pe care eu am întâlnit-o şi în formulări oficiale. Forma corectă este «a lua cunoştinţă”, fără prepoziţia «la»”, a subliniat cadrul didactic.

4. Folosirea substantivului „locaţie” cu înţeles de adresă, în condiţiile în care termenul desemnează un spaţiu dat spre închiriere.

5. „Substantivul «debut» este folosit de multe ori greşit. Termenul însemnă intrarea într-o profesie, dar îl auzim şi în formulări precum «debutul iernii, debutul ploilor». Este incorect, pentru că debutul are loc o singură dată, or iarna începe în fiecare an, deci de mai multe ori”, a arătat profesorul Carmen Berindei. 

6. Conjugarea greşită a verbului „a vrea”, folosit la imperfect, persoana I singular, „vroiam”. Forma corectă este „voiam” sau „vream”. 

7. Substantivul „fortuit” folosit cu sensul de forţat este greşit, sensul termenului „fortuit” fiind întâmplător, neaşteptat, neprevăzut.

8. Substantivul „lighean” folosit „libean”. „Greşeala aceasta este o hipercorectitudine pe care o auzim şi în zilele noastre”, a explicat Carmen Berindei.

9.  „Cel mai inferior, cel mai superior” sunt formulări greşite pentru că adjectivele „inferior” şi „superior” nu au grad de comparaţie. 

10. „O altă greşeală pe care o întâlnesc frecvent este folosirea substantivului «repercusiune» sub forma „repercursiune”, cu adăugarea unui al treilea «r»”, a mai arătat profesorul. 

Citeşte şi:

Zece greşeli gramaticale frecvente şi explicaţia specialiştilor: „Ai mâncat sau ai servit masa?“ sau când emigrantul devine imigrant

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite