Terenurile de sport sintetice, „cimitirul” articulaţiilor micilor sportivi. De ce sunt preferate de autorităţi

Terenurile de sport sintetice, „cimitirul” articulaţiilor micilor sportivi. De ce sunt preferate de autorităţi

FOTO: Federaţia Română de Fotbal

Terenurile sintetice sunt prima variantă luată în calcul de fiecare dată de către autorităţi din cauza costurilor scăzute de implementare şi întreţinere, fără a se ţine cont de sănătatea sportivilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Terenurile de sport din România, locurile în care elevii şi micii sportivi români ar trebui să se dezvolte sănătos şi să fie o oază de viitor sportiv de performanţă, sunt un adevărat cimitir de oase. Sute de terenuri sintetice sunt construite în fiecare an în incinta şcolilor, liceelor şi în interiorul bazelor sportive, fără a se ţine cont de rezultatele care pot apărea pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte sănătatea sportivilor şi a copiilor. 

În afara faptului că terenurile sintetice construite direct pe ciment sunt foarte periculoase pentru sănătate, multe dintre acestea ajung să fie şi neîncăpătoare pentru multe dintre cluburile sportive. Spre exemplu, cluburile de fotbal pentru copii ajung să îi crească pe micii fotbalişti până la vârsta de 14 ani, iar mai apoi mulţi dintre aceştia sunt nevoiţi să renunţe la sport, chiar dacă unii sunt foarte talentaţi, din cauza faptului că nu au unde practica fotbalul la nivel profesionist, terenurile nefiind adaptate pentru jocul de 11 la 11. 

Ce spun autorităţile

Autorităţile susţin că au găsit soluţii, dar acestea se vor concretiza abia peste câţiva ani.

„Cu siguranţă pentru profesionişti vom găsi soluţii astfel încât la viitoarea bază sportivă pe care vom reuşi să o ridicăm în anii următori să avem şi terenuri. Lucrările vor putea începe în momentul în care prindem finanţare pentru ele”, a precizat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Iaşi.

Până atunci, cei peste 1.300 de copii înscrişi la cluburi de fotbal din Iaşi se antrenează doar pe terenuri sintetice. La fel şi mii de elevi care fac orele de sport pe ciment sau pe terenuri sintetice construite deasupra unei suprafeţe de ciment. În aceste condiţii, specialiştii avertizează că acestea pot afecta în timp ligamentele şi articulaţiile celor mici.

„Un copil care se antrenează zece ani doar pe sintetic va avea grave probleme la articulaţii, care au de suferit în timp. La 16, 18, 20 de ani ei sunt terminaţi din punct de vedere ligamentar, articular, pentru că se antrenează doar pe această suprafaţă sintetică. Tragem un semnal de alarmă la autorităţi, să facem terenuri de iarbă, pentru că este esenţial pentru copii”, a declarat Cezar Honceriu, profesor la Facultatea de Sport din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. 

Medicii sportivi sunt şi ei alături de cei care cer construirea mai multor terenuri de iarbă, în detrimentul celor sintetice. „Fotbaliştii se apucă de fotbal la o vârstă fragedă, iar corpul lor se adaptează la terenurile naturale. În momentul aterizării după o săritură, o parte din impact este absorbită de sol. Tensiunea exercitată asupra muşchilor şi articulaţiilor este astfel mai mică. În schimb, terenurile artificiale sunt mai tari, indiferent de compoziţia lor şi se produce astfel o tensiune mult mai mare la nivelul sistemului mioartokinetic, lucruri care duc în timp la leziuni musculare sau articulare”, a declarat Bianca Onofrei, kinetoterapeut. 

Lupta terenurilor de iarbă versus terenuri artificiale este câştigată de cele mai multe ori de cele sintetice din cauza costurilor mult mai mici de implementare şi de întreţinere, sănătatea fiind trecută pe locul doi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arată prima autostradă din România inaugurată înainte de termen. Timpul record în care poate fi parcursă VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările