Specialiştii cred că turismul românesc poate fi salvat de vizitele în proximitate. „Sunt activităţi din zona de cultură sau agrement“

Specialiştii cred că turismul românesc poate fi salvat de vizitele în proximitate. „Sunt activităţi din zona de cultură sau agrement“

Palatul Culturii din Iaşi   Foto palatulculturii.ro

Turismul, unul dintre domeniile turate la maximum până acum câteva luni, suferă schimbări majore din cauza pandemiei de coronavirus. Specialiştii spun că acesta este momentul în care renaşte turismul de proximitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atunci când vine vorba despre relansarea turismului, odată ce criza va lua sfârşit, primul care va avea de câştigat va fi turismul de proximitate. În acest sens, Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iniţiator al proiectului Iaşi.Travel, ne oferă câteva sfaturi despre locurile din judeţul Iaşi în care ne-am putea petrece timpul în această perioadă. 
 
Dacă până la instituirea stării de urgenţă în România, echipa Iaşi.Travel îi aştepta pe turiştii care ajungeau în Piaţa Unirii din Iaşi, pentru a le spune istoria oraşului celor şapte coline, acum, Mihai Bulai, alături de voluntarii din echipă, îi îndeamnă pe ieşeni să-şi descopere judeţul, dar într-un mod cât mai sigur, dat fiind contextul pandemiei de coronavirus, lucru care nu este foarte uşor de făcut, mai ales că de multe ori suntem tentaţi să credem că ştim totul despre judeţul în care ne-am născut şi am crescut, preferând să vizităm astfel alte atracţii turistice. 
 
Însă, locurile turistice din Iaşi sunt numeroase, iar istoria acestora poate reprezenta o noutate chiar şi pentru ieşeni. 
 

Mihai Bulai, prodecanul Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul UAIC, a făcut câteva recomandări într-un interviu acordat „Adevărul”:

 
Adevărul: Ştim cu toţii că sectorul turistic a fost unul dintre cele mai afectate domenii în această perioadă. Dar, dacă este să ne referim la aceeaşi perioadă (martie – iunie), cum arăta sectorul turistic pentru municipiul Iaşi în anii trecuţi? 
 
Mihai Bulai: Iaşul este o destinaţie turistică de business (55% afaceri şi educaţie), urmată de cultură (20%), agrement (15%) şi alte motivaţii (vizită la prieteni şi familie, pelerinaj, sănătate etc.)
Sosirile turistice în hoteluri şi pensiuni urbane au totalizat 320.000 de turişti oficiali înregistraţi în 2019 (după datele INSSE), adică aproape un turist la un ieşean. Există două vârfuri de vizitare A. mai-iunie şi B. octombrie. Iată, pentru lunile martie - iunie 2019 am avut în 2019 circa 30.000-35.000 de înnoptări lunare. În luna martie 2020 am avut jumătate din înnoptări (după INSSE), iar pentru aprilie preconizăm că s-au înregistrat aproape zero înnoptări. La un buget estimat de circa 70 de euro de turist pe zi, estimarea noastră este că pentru fiecare lună de carantină totală Iaşul a pierdut circa 2.5 milioane de euro. Considerăm că vom avea pierderi şi după luna iunie, chiar dacă se vor relaxa condiţiile. La aceste pierderi trebuie să luăm în calcul alţi turiştii neoficiali cazaţi la prieteni şi alţi turişti în tranzit sau excursionişti necazaţi la Iaşi în timpul marilor evenimente. 
 
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu studenţii de la universităţile ieşene. Circa 30.000 (din totalul de 50.000) sunt din afara Iaşului şi cheltuiesc lunar pentru trai în medie circa 150 de euro. Asta înseamnă alte pierderi lunare de circa 4.5 milioane de euro. Aceşti bani nu au mai intrat în oraş în această perioadă întrucât aproape aproape toţi rămas în localitatea de reşedinţă. Bineînţeles, nici ieşenii nu s-au mai îmbulzit să îşi cheltuiască banii în alte ţări, pe excursii exotice, ceea ce înseamnă că nici banii nu prea au plecat din oraş, ceea ce a mai echilibrat lucrurile. 
 
Care erau cele mai preferate atracţii turistice din judeţul Iaşi?
 
După clasificarea TripAdvisor, atracţiile turistice cele mai apreciate din Municipiul Iaşi sunt Palatul Culturii, Grădina Botanică, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, Teatrul Naţional cu Opera Naţională, Parcul Copou, Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Golia, acestea având şi un număr ridicat de recenzii.  La nivelul întregului judeţ Iaşi mai avem Mănăstirea Hadâmbu, Palatul Cuza de la Ruginoasa, Castelul Sturza de la Miclăuşeni, Mănăstirea Dobrovăţ, Crama Cotnari, Muzeul Viei şi Vinului de la Hârlău care sunt printre cele mai vizitate atracţii turistice. 
 
Cum s-a adaptat turismul ieşean în această perioadă de distanţare socială? Ştim că au fost făcute unele tururi virtuale. 
 
Iaşul nu a fost pregătit pentru acest tip de forţă majoră. Cu toate acestea, instituţiile publice atractive care se găseau în circuitul turistic (teatrul, anumite muzee) au propus tururi virtuale şi spectacole online. Sectorul privat a reacţionat relativ bine: majoritatea restaurantelor şi cafenelelor din zona centrală, cu o anumită identitate culinară şi care erau atractive pentru turişti au continuat activitatea prin livrări la domiciliu către populaţia locală, pentru a supravieţui. Programe de susţinere de tipul „cafea pentru medici” sau „mâncare pentru medici” s-au bucurat de un succes social în implementare. În schimb, sectorul hotelier a fost cel mai afectat, deşi unele structuri de cazare au primit personal medical aflat în delegaţie sau în distanţare faţă de familie sau chiar persoane aflate în izolare. 
 
Ghizii şi agenţiile de turism au avut foarte mult de suferit. Activitatea agenţiilor s-a rezumat la reprogramări de sejururi, oferirea de vouchere sau rambursări. În schimb ghizii au sistat complet activitatea pe teren. Noi la Asociaţia Iasi.Travel am avut iniţiativa de a face tururi ghidate virtuale ale oraşului pe diverse zone: Piaţa Unirii – locul unde s-a născut România şi Palatul Culturii – locul unde s-a scris istoria Moldovei timp de câteva secole, unde am avut peste 200 de vizualizatori şi peste 10.000 de reacţii per sesiune online.
 
Totuşi, per total firmele private au utilizat într-o anumită măsură această perioadă pentru planifica activitatea viitoare, a regândi şi rebrandui afacerea şi a o adapta la noile realităţi care pun accentul pe siguranţă. Acest blocaj va avea pe viitor şi consecinţe pozitive asupra calităţii produsului turistic oferit. 
 

Dacă până la instituirea stării de urgenţă în România, echipa Iaşi.Travel îi aştepta pe turiştii străini care ajungeau în Piaţa Unirii din Iaşi, pentru a le spune istoria oraşului celor şapte coline, acum nu vă rămâne decât să-i îndemnaţi pe ieşeni să-şi descopere judeţul, dar într-un mod cât mai sigur, dat fiind contextul pandemiei de coronavirus. Credeţi că este mai complicat să le povestiţi ieşenilor despre oraşul în care au crescut? 

Aţi anticipat foarte bine: este mult mai greu să prezinţi Iaşul ieşenilor decât turiştilor. Ieşenii care participă la tururile noastre virtuale sau care urmăresc pagina www.iasi.travel sunt buni cunoscători ai oraşului. Totuşi, avem o echipă de geografi foarte implicaţi, suntem în contact continuu cu istorici, arhitecţi, sociologi, literaţi pentru a înţelege oraşul în aspectele sale cele mai intime. Astfel, reuşim să surprindem adesea pe ieşeni care exclamă ”vai dar am trecut prin locul acesta de atâtea ori dar nu am observat acel detaliu / dar nu cunoşteam această poveste” etc. 

Ce fel de turişti ar putea fi ieşenii în propriul judeţ? Mai ales că se întâmplă de multe ori să nu vedem toate obiectele turistice din zona în care am crescut, fiind tentaţi să ne îndreptăm spre zone total noi. 
 
În perioada de alertă în care ne găsim în această perioadă ieşenii pot face activităţi de recreere strict în Zona Metropolitană Iaşi, o entitate teritorială şi asociativă care cuprinde Municipiul Iaşi şi 13 comune rurale din jurul acesteia, de la Victoria (nord) la Dobrovăţ (sud), de la Ungheni (est) până la Leţcani (vest), grosso modo o arie cu raza de 30 de km în jurul Iaşului. 
 
Ieşenii nu ar putea deveni turişti adevăraţi în propria Zonă Metropolitană întrucât şansa ca ei să înnopteze în structuri turistice atât de aproape de casă este foarte mică. Ieşenii ar putea avea însă activităţi specific turistice (mai ales cultură şi agrement) în apropierea reşedinţei, ceea ce specialiştii numesc „recreere în proximitate”. Turismul mai cuprinde şi acea stare de noutate, descoperire, de explorare, iar Zona Metropolitană Iaşi are capacitatea să ofere asemenea posibilităţi, întrucât există aici multe atracţii şi locuri atractive necunoscute ieşenilor. 
 
Care sunt zonele pe care le-ar putea vizita ieşenii în această perioadă de stare de alertă?
 
În Zona Metropolitană Iaşi recomandăm mai multe tipuri de locuri şi activităţi, în funcţie de mijlocul de deplasare ales (pe jos, bicicleta şi cu maşina) şi în funcţie de condiţia fizică. 
Pentru drumeţia lejeră, recomandăm trasee pe jos din centrul oraşului către colinele Iaşului: Galata (Mănăstirea Galata), Cetăţuia (Mănăstirea Cetăţuia), Copou-Breazu (Grădina Botanică, Muzeul Sadoveanu, Pădurea Breazu), Şorogari – Moara de Vânt (Zona de agrement C.A. Rosetti, Little Texas, Lacul Ciric), Păun-Repedea (cu Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Pietrăria, Platoul Repedea-Releu, panourile de căţărat, trasee în pădurea Bucium). 
 
Pentru pasionaţii de aventură recomandăm arealul Bârnova, unde se găsesc parcul de agrement, aventură şi echitaţie „Hamak”, parcul de motocross Enduranch. Tot pentru aventură, grupul de iniţiativă „Zboară la Iaşi” oferă la Popricani zboruri în tandem cu parapanta, cu o rezervare prealabilă în funcţie de vreme. 
 
Pasionaţii de cicloturism pot închiria biciclete electrice mountain bike de la iniţiativa „Discover Iasi”, iar cei care deţin deja biciclete de teren pot încerca fie un traseu ale celor şapte coline, fie un traseu în tunelul de vegetaţie din Pădurea Uricani, fie un traseu în Pădurea Bârnova pornind de la Releu.
 
În comuna Bârnova există şi iniţiative gastronomice, de la „Taina Vie” care oferă degustări de miere alături de limonadă de ghimbir şi miere, la Crama „Gramma” care oferă degustări de vinuri pentru grupuri restrânse. Pentru cei care doresc să meargă cu maşina, recomandăm să meargă în satul Poiana cu Cetate (comuna Grajduri) şi de acolo să facă un traseu prin pădure până la Poiana cu Statui şi vechea biserică Cujbă sau să meargă cu maşina la Mănăstirea Dobrovăţ şi de acolo să facă un traseu prin sat, prin pădure şi prin şesul unde a avut loc festivalul Afterhills în 2019.  
 
Dintre monumentele istorice din judeţ, ce le recomandaţi ieşenilor?
 
La nivel de judeţ, în afara Zonei Metropolitane Iaşi sus-amintite, recomandăm vizitarea următoarelor monumente istorice de patrimoniu: 
- Mănăstirea Hadâmbu, comuna Mironeasa (mai ales mănăstirea veche, istorică)
- Palatul Domnesc al lui Cuza de la Ruginoasa
- Conacul Polizu de la Maxut, Comuna Deleni
- Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău fondată de Ştefan cel Mare
- Sinagoga din Hârlău
- Muzeul Viei şi Vinului din Casa Tăutu, Hârlău
- Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni din Comuna Cucuteni, lângă Târgu Frumos 
- Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mirceşti
- Castelul Sturza din Miclăuşeni 
- Casa Memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu, com. Trifeşti
- Biserica Rotonda din Leţcani
- Conacul Carp din Ţibăneşti
 
Recomandăm totuşi verificarea disponibilităţii acestora pentru ziua dorită şi condiţiile de vizitare înainte de a pleca către acestea. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: