Secrete din telegrame vechi de 70 de ani ale CIA, făcute publice: „Ministerele din România se pot muta la Iaşi“

Documentele desecretizate recent de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) americană conţin informaţii inclusiv despre oraşul Iaşi. Potrivit acestor materiale secrete până zilele trecute, în noiembrie 1950 a fost realizat un raport care arăta că există un plan prin care guvernul de la Bucureşti să ajungă la Iaşi.

Un document desecretizat de Agenţia Centrală de Informaţii arată că Iaşiul a fost la un pas să devină capitala politică a Republicii Populare Române în anii ’50, potrivit unui material publicat de Ziarul de Iaşi. Din aceste materiale ce datează din octombrie 1950, reiese că ar fi existat planuri ca în fosta capitală a Moldovei să fie mutată activitatea ministerelor, în timp ce la Braşov ar fi urmat să ajungă Cartierul General al Armatei. Raportul informativ, în patru puncte, vorbeşte despre o serie de schimbări strategice la nivel naţional, unele informaţii fiind însoţite de hărţi referitoare la infrastructura civilă sau militară. 

Din documentele publicate de CIA, Iaşiul juca un rol important în relaţia dintre Uniunea Sovietică şi România, în contextul în care informatorii vorbeau în 1950 chiar şi de posibilitatea mutării ministerelor statului comunist român la Iaşi (foto jos). „1. Toate fabricile care produc bunuri electrice sunt deplasate în afara Bucureştiului. 2. În lunile iunie şi iulie 1950, trupele sovietice au pus linii telefonice subterane în aproape toate străzile principale ale Bucureştiului, dar şi de-a lungul drumurilor principale care duc în localităţile din împrejurimile Bu­cu­reştiului. La începutul lunii septembrie, lucrările la aceste linii se aflau încă în desfăşurare. 3. Potrivit surselor, ministerele din România se pot muta la Iaşi, iar Cartierul General al Armatei Române poate fi transferat la Braşov, care va deveni un un mare centru militar. 4. În luna august 1950 erau cinci sau şase baterii antiaeriene în afara Bucureştiului, în zona Căţelu“, scrie în documentului CIA din noiembrie 1950.

„În urmă cu mai bine de 70 de ani, cu sprijinul Armatei Roşii, Partidul Comunist şi aliaţii săi preluau frâiele puterii în România. Monarhia şi sistemul democratic de guvernare deveneau treptat istorie în ţara noastră. La nivel internaţional, foştii aliaţi din cel de-al Doilea Război Mondial, SUA şi Uniunea Sovietică, reprezentantele a două sisteme total antagonice din punct de vedere social, economic şi politic, intrau în confruntare pe toate planurile pentru o perioadă îndelungată de timp, fiecare în­cercând să-l anihileze pe «celălalt». Ca parte a acestei strategii, serviciile de informaţii din ambele ţări au început să acumuleze cât mai multe date despre adversarul de dincolo de «Cortina de Fier», ne­cesare atât în aşa-numita cursă a înarmării, cât şi pentru discreditarea oponentului şi aliaţilor săi prin propagandă internă şi externă”, a explicat Diego Ciobotaru, doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.  

Într-un document redactat un an mai târziu, americanii acordau o atenţie deosebită şi lucrărilor de reconstrucţie a oraşului Iaşi, distrus de armata germană în retragere, în cel de-al Doilea Război Mondial. Era menţionată o sumă de 400 milioane lei alocată de guvernul comunist din România pentru materialele de construcţie necesare lucrărilor, planul prevăzând repararea clădirilor de locuinţe din oraş, racordarea la curent electric a 60 de noi străzi din municipiu, alimentarea cu apă a suburbiilor Iaşului şi construirea de poduri. Serviciul american de informaţii avea date concrete despre infrastructura feroviară şi aeriană a judeţului, astfel că un raport informativ din 26 iulie 1957 conţinea informaţii detalitate despre punctul de transfer feroviar Socola, care făcea legătura cu Uniunea Sovietică.

Informaţii fabrica de textile şi distileria de alcool

Un alt document, din 20 iulie 1954, intitulat „Epurările, «reforme­le» şi controlul strict asupra ţării arată cã România nu este doar industrializatã, ci este, de asemenea, complet militarizată de către sovietici. Omniprezenţa instalaţiilor militare sovietice sunt mãrturia mută a acestui fenomen“ vorbea despre fenomenul de „militarizare sovietică a României“. La Iaşi, Galaţi, Brăila şi Bucureşti, trupele sovietice ocupaseră poziţii strategice pe care le şi conduceau.

Spionii americani au colectat inclusiv informaţii despre puterea economică a României între anii 1945-1950, iar în decembrie 1951 au oferit câteva date şi despre Iaşi. „Există un atelier mecanic pentru repararea motoarelor cu ardere internă, la marginea Iaşului, în Tătăraşi. Fabrica de textile de la Socola a fost mărită. Au fost importate utilaje britanice şi pe 25 aprilie cinci specialişti din Marea Britanie încă instalau echipamentele. Noile construcţii vor fi dedicate zilei de 1 Mai 1950. La fabrica de textile lucrează aproape 1.200 de angajaţi, majoritatea femei, şi produce materiale pentru Forţele Armate Române. Centrala termică este localizată în apropierea staţiei de cale ferată... Apeductul din Iaşi este situat în afara Copoului. Apa este adusă prin conducte de la Timişeşti, o localitate de munte situată la nord de Iaşi“, potrivit unui raport.

Dintr-un alt raport, datat în aprilie 1952, reiese că fabrica de ţesături din Socola ocupa 14 mici clădiri, iar întreaga zona este înconjurată cu un zid. Circa 2.500-3.000 de muncitori lucrau la Ţesătura în ture de opt ore. De asemenea, distileria de alcool situată pe strada Căpitan Păun din Iaşi, care producea 95% alcool pur, alcool etilic şi alcool de combustibil, sau atelierul mecanic din vecinătatea fostului Abator şi dotările acestuia apar în documente. „Director este Rarinski, un sovietic, care a lucrat ante­rior ca strungar. Aproximativ 400 de angajaţi lucrează în ture de opt ore. Munca peste program este instituţionalizată dacă este cazul“, notau spionii. Documentele mai conţin informaţii referitoare la conflictele violente dintre ţărani şi autorităţile locale sprijinite de Miliţie, condiţiile inumane din puşcăriile ieşene ale anului 1950 sau liste cu preoţii catolici arestaţi de comunişti. Cu privire la mediul academic, CIA aduna date despre instituţiile de învăţământ superior din Iaşi, numărul de studenţi şi distribuţia acestora pe sexe. Ba mai mult, rapoartele informative vorbesc şi de organizaţiile politice care activau în Universitate: Uniunea Tineretu­lui Muncitoresc, în care erau înscrişi între 65 şi 75% dintre studenţi, şi Sindicatul Universităţii.