„Reţetar" de cuvinte vrăjite rostite de Dragobete

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Printre vorbele pe care tinerii le rosteau în preajma sărbătorii Dragobetelui special pentru cei dragi lor se numărau: farmec, dor sau înger. 

Potrivit etnografilor ieşeni, „cuvintele vrăjite" trebuiau spuse pe o anumită tonalitate pentru a avea efect.

Cum zbori gratuit deasupra Iaşiului la Aeroclubul "Alexandru Matei"

 „Dragobetele reprezenta o personificare magică a iubirii. În această ipostază, el îi inspira pe îndrăgostiţi, astfel încât aceştia îşi spuneau cuvinte anume. Rostite pe un anumit ton, asemănător unei adieri a vântului de primăvară, cuvintele nu trebuiau auzite decât de fiinţa iubită, altfel puterea lor dispărea", explică etnograful Marcel Lutic, preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Iaşi.

Spune ce-ai visat ca să vezi dacă iei Rezidenţiatul FOTOGALERIE

Din „Reţetarul de cuvinte vrăjite" făceau parte vorbe ca: înger, inimă sau farmec. „Din acest original reţetar nu lipseau cuvinte precum: aproape, dor, dragoste, drag, dulce, farmec, fior, inimă, iubire, înger, lin, lumină şi rugăciune. Această zi era una dintre cele mai bune din tot anul pentru făcut de ursit sau de dragoste", spune etnograful.

Glume cu substrat erotic de Dragobete! Cum sărbătoreau străbunii ziua iubirii FOTO

Specialiştii sunt de părere că sărbătoarea Dragobetelui, a dragostei şi veseliei, avea rolul de a echilibra energetic organismul. Sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie stă sub semnul fertilităţii şi renaşterii naturii.

Intră pe iasi.adevarul.ro pentru a afla ştiri din Capitala Moldovei

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite