Radiografia „Burnout”, boala omului modern, care afectează tot mai mulţi români

Radiografia „Burnout”, boala omului modern, care afectează tot mai mulţi români

FOTO: Arhivă

Sindromul Burnout este tot mai prezent în vieţilor românilor şi nu numai. Milioane de oameni suferă de această boală care poate creşte riscul de infarct miocardic şi poate conduce la boli mult mai grave.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sindromul Burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, dar şi psihică, ce apare la persoanele cu profesii care implică o responsabilitate deosebită şi o interacţiune frecventă cu alte persoane.

Acesta apare tot mai frecvent în epoca modernă şi este din ce în ce mai mult adus în discuţie în ultimul an, de la începutul pandemiei, chiar şi de oameni care au început să lucreze de acasă.

Deşi unii dintre ei au crezut că totul va deveni mai uşor, odată cu munca de acasă, lucrurile stau cu totul diferit de multe ori. Asta pentru că angajaţii nu vor să îşi lase şefii să creadă că fac altceva în afară de muncă în cele opt sau mai multe ore de muncă dintr-o zi.

Specialiştii spun că până şi viaţa socială şi cea personală pot conduce la Sindromul Burnout.

„Cu stilul de viaţă din ce în ce mai alert în ultimul timp, devenim indiferenţi faţă de nevoile noastre şi aşa riscăm să ajungem la burnout. O persoană trece prin mai multe etape, până ajunge la epuizare: neglijarea nevoilor personale, apariţia unor situaţii conflictuale acasă sau la serviciu, autodevalorizare, izolarea de prieteni şi familie, colapsul fizic şi emoţional. Primele simptome de „burnout” includ dureri de cap, oboseală, labilitate dispoziţională, iar mai apoi încep simptomele somatice, retragere socială, epuizare, iritabilitate, astenie”, a spus Petronela Nechita, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.

Diferenţa dintre stres şi Sindromul Burnout este că primul provine dintr-o tensiune tranzitorie, în timp ce burnout-ul este rezultatul unei tensiuni fără oprire. Burnout-ul provine dintr-un dezechilibru între cerinţe şi resurse, un stres profesional îndelungat.

Cadrele medicale, printre cele mai afectate

Sindromul Burnout a apărut în ultimul an cel mai mult la cadrele medicale, deoarece medicii întâlnesc zilnic oameni bolnavi, disperaţi, oameni care mor în faţa lor, deşi în urmă cu câteva zile nu aveau nimic. Odată cu pandemia, munca lor s-a dublat sau poate s-a triplat, stresul a devenit tot mai mare, iar riscul de a claca a crescut şi el.

„În mod particular, în prezent, Sindromul Burnout îi vizează pe cei din Sănătate şi mai ales în această perioadă pe cei care lucrează cu pacienţii bolnavi de COVID-19, pentru că intră zilnic în contact cu suferinţa acestora şi pot simţi o nesatisfacţie profesională, pot avea reacţii nepotrivite la adresa colegilor de muncă, iar productivitatea poate fi deteriorată”, a mai declarat Petronela Nechita.

Medicul susţine că, pentru a evita să ajungem la burnout, este necesar să fim atenţi la primele semne care ne-ar putea conduce către această „boală modernă”.

„Trebuie să fim atenţi în ceea ce priveşte oboseala cronică şi să intervenim la timp. Angajatorii ar trebui să investească în prevenţie, pentru ca angajaţii lor să lucreze în continuare la capacitate maximă. Trebuie să ţină cont de balanţa dintre cerinţă şi recompensă şi să vorbească permanent cu angajatul, pentru a-i verifica starea psihică şi fizică”, adaugă medicul ieşean.

În afara cadrelor medicale, acest sindrom afectează în ultima vreme şi persoanele care lucrează în industria IT sau în domeniul serviciilor. Sunt domenii în care perioadele aglomerate şi cele liniştite alternează, dar în cele menţionate mai sus, ritmul susţinut este prezent zilnic, iar riscut de burnout este ridicat.

„Întotdeauna există un termen care trebuie respectat, nişte numere care trebuie atinse sau chiar depăşite, există clienţi care nu au răbdare, colegi care au nevoie de ajutor, şedinţe, call-uri, probleme tehnice sau alte probleme neprevăzute care pot apărea. Uneori e nevoie de ore suplimentare în timpul săptămânii, uneori e nevoie de ore suplimentare în weekend sau chiar în ambele cazuri. Închizi laptopul şi uneori simţi că nu mai ai chef de nimic, alteori ai chef să ieşi în oraş, dar nu mai poţi fizic şi aşa intri într-o rutină în care munca ta devine viaţa ta. Cu prietenii te întâlneşti o dată la câteva săptămâni, mai ales acum, că e pandemie şi nu poţi ieşi seara, că se închid terasele, se închid cafenelele”, spune Mădălina Martha, angajată într-o multinaţională cu sediul în Iaşi, care în prezent lucrează de acasă.

„Burnout” conduce la boli grave

Un studiu realizat în Marea Britanie, publicat de Societatea Europeană de Cardiologie, arată că burnout poate conduce chiar la infarct sau accident vascular cerebral.

„Se cunoaşte deja că epuizarea creşte riscul cardiovascular, inclusiv cel pentru infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Studiul nostru arată că ar putea creşte şi riscul de a dezvolta fibrilaţie atrială, o aritmie potenţial severă. Nu putem exagera importanţa evitării epuizării prin monitorizarea atentă şi gestionarea nivelului de stres  pentru menţinerea sănătăţii cardiovasculare”, spune, în cadrul studiului, dr. Parveen K. Garg, de la Universitatea de Sud din California.

Deoarece cauzele, manifestările şi simptomele Sindromului Burnout diferă de la om la om şi sunt foarte complexe, această „boală” nu este simplu de tratat şi se impune urmarea unei psihoterapii, sub îndrumarea unui medic specialist.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările