Program medical de recuperare post COVID-19. Cu ce sechele se confruntă pacienţii vindecaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhiva Adevarul
FOTO Arhiva Adevarul

De recuperarea pacientului vârstnic care a trecut prin boală se va ocupa întreg colectiv al unei clinici din Iaşi, iar recuperarea respiratorie va fi făcută cu ajutorul unui kinetoterapeut voluntar.

În Secţia de Geriatrie de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacienţii vârstnici care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 şi au rămas cu sechele după vindecare pot beneficia de un program de recuperare. Acesta este dedicat persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, care au trecut prin boală în urmă cu cel puţin trei luni.

„Încercăm să venim în ajutorul pacientului vârstnic care a trecut prin boală şi care necesită, din cauza vârstei înaintate, a bolilor concomitente şi a gradului de fragilitate, o recuperare activă a funcţiilor complete. Mulţi nu rămân doar cu sechele respiratorii, ci şi cu o evoluţie nedorită a celorlalte patologii cardiovasculare, reumatismale, neurologice.

Aceştia au nevoie de programe de recuperare complexă, prin reevaluarea schemelor terapeutice existente anterior infecţiei. În general, noi ne adresăm tuturor vârstnicilor, dar acum în mod deosebit vrem să îi ajutăm pe cei care au avut infecţie cu COVID-19”, a explicat prof. dr. Ioana Dana Alexa, şefa Secţiei de Geriatrie de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon”.

Astfel, de recuperarea pacientului vârstnic care a trecut prin boală se va ocupa întreg colectivul clinicii, iar recuperarea respiratorie va fi făcută cu ajutorul unui kinetoterapeut voluntar.

Vârstnicii care vor să înceapă programul de recuperare se pot programa telefon la numărul 0728 854 445 (Ambulatoriul de Medicină Internă 2 – Geriatrie) şi trebuie să aibă asupra lor atunci când ajung la spital un bilet de trimitere de la medicul de familie, cardul de sănătate, precum şi o dovadă a trecerii prin boală, a vaccinării sau un test negativ.

„Este nevoie de această garanţie epidemiologică pentru că pe această secţie se consideră că toţi pacienţii sunt negativi”, a mai completat prof. dr. Ioana Dana Alexa.

Durata internării va depinde de la caz la caz, în medie specialiştii explicând că este nevoie de zece zile de spitalizare, însă poate fi şi de mai lungă durată dacă pacientul are nevoie. Internarea se face dimineaţa, până cel târziu la ora 14.00.

„În afara problemelor respiratorii am obervat că avem pacienţi care suferă şi de anxietate, şi atacuri de panică după boală. Nesiguranţa evoluţiei lui ca pacient în raport şi cu celelelte patologii pe care le are este foarte importantă. Dacă suferă de numeroase episoade de panică şi anxietate se modifică sever şi evoluţia celorlaltor patologii – cardiovasculare, neurologice, cognitive, deci suferă inclusiv o scădere a capacităţilor cognitive ca urmare a trecerii prin boală”, a completat şefa Secţiei de Geriatrie.

Capacitatea actuală pentru recuperarea vârstnicilor este de 20 de paturi, fiind deja internaţi primii pacienţi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a fost repus pe linia de plutire, după o muncă titanică, de aproape o săptămână, gigantul cargobot care a blocat Canalul Suez VIDEO

Un nou mesaj plin de ură la adresa Maiei Morgenstern: „Scursură ordinară care nu meriţi să calci pe pământ românesc“

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite