Povestea pastorului protestant din California care s-a convertit la ortodoxie şi s-a mutat la Iaşi. „Practic, cei din Biserica Baptistă ne-au alungat“

Singurul preot străin care slujeşte într-o biserică ortodoxă din Iaşi este american. Diaconul Stephen Holley ţine slujbe în Biserica „Sfântul Haralambie”, alături de preotul paroh Radu Brînză. Stephen Holley şi soţia sa Mary Patty, foşti baptişti, s-au convertit la ortodoxie acum 20 de ani, după ce au simţit că locul lor nu mai este în biserica protestantă. Din 2014, încântaţi de ospitalitatea românilor, soţii Holley s-au stabilit la Iaşi.

Stephen Holley şi Mary Patty s-au îndrăgostit de România la prima vedere. El în 2011, iar ea în 2012. Doi ani mai târziu, cei doi soţi se mutau de pe continentul american pe cel european, din California în România, la Iaşi. Soţii au preferat să traverseze lumea să-şi găsească un loc în biserica ortodoxă română, pe care au îndrăgit-o pentru iubirea şi unitatea dintre credincioşii care o îmbrăţişează.

„De România am auzit prima dată în septembrie 2010, de la un prieten din centrul misionar pan-ortodox din Florida. El consiliază oamenii căzuţi în patima alcoolului. Ne-a făcut atunci o prezentare a misiunii sale de la Cluj şi ne-a spus că, dacă vreunul dintre noi are vreo abilitate pe care o poate pune în folosul semenilor săi, este invitat în România. Eu făceam deja consiliere maritală şi pre-maritală. Am întrebat dacă aş putea veni şi asta a fost”, a spus părintele Stephen, care după trei luni, în ianuarie 2011, a ajuns în ţara noastră.

Mai întâi la Cluj şi apoi la Iaşi. În ţară a fost impresionat de activitatea prietenului său şi a soţiei acestuia, care se ocupau de un centru de zi în care mamele - unele minore, altele adulte - îşi lăsau copiii până terminau orele la şcoală sau serviciul în oraş. Numărul copiilor nevoiaşi, dar şi bisericile pline de oameni l-au făcut să-şi dorească să revină în România. 

„M-am îndrăgostit iremediabil de locurile pe care le-am văzut. Am simţit că aici este locul meu, că aici trebuie să rămân pentru totdeauna. A fost crunt când după câteva săptămâni trebuia să revin în California, dar am plecat cu gândul că voi reveni cu siguranţă. Am ajuns iar aici în 2012, cu tot cu Mary Patty, căreia i-au plăcut ţara şi oamenii cel puţin la fel de mult cât mi-au plăcut mie. Ea, după ce a văzut România, a vrut să se mute aici. Eu deja mă gândeam la asta, dar nu am vrut să-i spun pentru că ea mi-a spus odată că nu-şi va părăsi niciodată cei patru nepoţi. Ori după ce a văzut România a spus că asta e ţara în care ne vom muta”, a arătat părintele Stephen.

În 2013, cei doi soţi au făcut o vizită nouă la Iaşi şi au început să fac planurile pentru a-şi construi o casă, în localitatea Păun, de lângă oraş. Aici, în timpul săptămânii, când părintele participă la diferite servicii, Mary Patty se îngrijeşte de grădiniţă şi păsări, iar duminica şi în alte zile de sărbătoare, merg împreună la Biserica „Sfântul Haralambie”, acolo unde slujeşte diaconul.

Cei doi soţi fac cursuri de limbă română şi, deocamdată, au început să înţeleagă şi să recunoască cuvintele de bază. Marry Patty, de exemplu, a încercat să se familiarizeze şi să înveţe cuvintele care desemnează lucruri şi alimente din bucătărie, iar diaconul Stephen, după doi ani de exerciţiu, şi-a însuşit cuvintele întâlnite în timpul slujbelor. Părintele este „ajutorul” preotului paroh Radu Brînză şi a spus că, după aproape doi ani în care oficiază servicii religioase, credincioşii s-au obişnuit cu vorbirea sa. „Le-am citit de atâtea ori rugăciunile, încât acum oamenii mă înţeleg, chiar dacă le rostesc uneori greşit. Prietenii îmi spun acum: «părinte, nu ştim dacă ţi-ai îmbunătăţit româna sau ne-am obişnuit noi cu limba ta stâlcită»”, a mai povestit diaconul. Soţia sa Mary Patty s-a arătat plăcut impresionată de starea de spirit pe care o au românii. Potrivit americancei, nevoiaşii de aici, chiar dacă sunt cuprinşi în necazuri, nu ştiu ce înseamnă săracia adevărată, adică cea spirituală.

„Eu ştiu că aici sunt mulţi oameni necăjiţi şi săraci, însă sunt convinsă că nu ştiu, de fapt, ce este sărăcia adevărată, pentru că ei se descurcă cu ce au, sunt mulţumii şi nu-şi arată tristeţea. Aici, la biserică, mulţi oameni nu vorbesc engleza, dar ne tratează ca pe o familie. Ca şi cum am locuit aici de când ne-am născut, iar asta este minunant”, a precizat soţia diaconului.

Convertirea, o nevoie de Adevăr

Povestea omului credincios Stephen a început în 1969, atunci când a fost botezat în sânul bisericii baptiste. Un an mai târziu, când a cunoscut-o pe Mary Patty, viitoarea sa soţie, părintele a fost obligat de părinţii alesei sale să iasă la prima întâlnire cu fiica lor la biserică. Protestanţi convinşi, socrii săi l-au încurajat să devină preot, iar în timp ce se afla în Alaska, unde a făcut un an de armată, a oficiat prima sa slujbă.

După 25 de ani în care au practicat protestantismul, soţii au simţit că locul lor nu este în mijlocul credincioşilor din biserica baptistă. Atunci au plecat dezamăgiţi din rândul cunoscuţilor lor şi au căutat „Adevărul din Sfânta Scriptură”, după cum au descris la unison.

„Practic, cei din biserica baptistă ne-au fugărit. Eu am studiat Sfânta Scriptură şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi mi-am dat seama că învăţăturile din biserica în care mă aflam erau contrare a ceea ce era scris în sfintele cărţi. În Sfânta Scriptură lucrurile erau clare şi eu am spus că aşa trebuie interpretat. Atunci ne-au alungat pentru că şi-au dat seama de convingerile noastre care erau contrare convingerilor lor. Eram foarte descurajaţi şi ne gândeam că, probabil, biserica lui Dumnezeu nu există nicăieri în lume”, a relatat diaconul, adăugând că au descoperit biserica ortodoxă prin nişte prieteni care deja trăiseră această experienţă.

Ei plecaseră tot din biserica baptistă şi după un timp şi-au aflat sensul vieţii în cea ortodoxă. Stephen şi-a găsit locul de prima dată când a călcat într-o biserică ortodoxă. Mary Patty a ezitat câteva săptămâni, din cauza tradiţiei împotriva romano-catolicilor în care a fost crescută şi pentru că asimila biserica ortodoxă acesteia, însă după şase săptămâni s-au decis că vor să devină ortodocşi.

Fiul lor, însă, a rămas protestant, murind peste câţiva ani de nişte complicaţii cardiace. Copiii lui, nepoţii familiei Holley, au cunoscut de la bunicii lor biserica ortodoxă. Soţii Stephen Holley şi Mary Patty au împlinit 47 de ani de căsătorie în decembrie. „Visul nostru este să sărbătorim aici, în biserica «Sfântul Haralambie», 50 de ani de căsătorie, pentru că, prin mila Domnului, am ajuns la Iaşi, unde simţim că este locul nostru dintotdeauna”, a conchis diaconul american.

Citeşte şi:

Preotul din Iaşi care face case pentru săraci şi duce la şcoală sute de copii. „Sunt suflete tăiate cu bărdiţa din start. Creştinii sunt lăsaţi să fie solidari”