Portret/ Sebastian Ciobanu gladiatorul ieşean din ringul K1

Unul dintre cei mai apreciaţi luptători din ţară, Sebastian Ciobanu, de la Cotnari-Scorpions Iaşi, este unicul român din piramida K1, care va avea loc pe 21 mai de la Bucureşti.

Obişnuit de mic cu mişcarea, Sebastian Ciobanu a cochetat cu sportul prima dată la 11 ani, când s-a dus cu prietenii la o sală de judo, după care a trecut la atletism.

„M-am obişnuit de mic să fiu la înălţime pentru că am câştigat două medalii de bronz la proba de săritură cu prăjina de la Campionatele Naţionale (CN). Disciplina pe care am căpătat-o în sport m-a ajutat să mă ţin departe de ţigări şi alcool“, povesteşte Sebi. Dorinţa de a învăţa un sport de autoapărare şi un afiş văzut pe un stâlp i-au îndrumat paşii tânărului de 17 ani către kickboxing, unde a intrat sub pregătirea antrenorului Mihai Constantin.

Şcoală şi antrenamente

„Maestrul Constantin m-a   învăţat să acord importanţă şi studiilor căci o lovitură îţi poate curma oricând cariera şi trebuie să ai şi o cale alternativă“, mai spune luptătorul ieşean, care a luat medalia de argint la primul CN de kickboxing pentru amatori la care a participat. Sebastian a urcat succesiv în categorie şi a obţinut aurul la alte patru campionate naţionale, precum şi un titlu de campion european şi o medalie de aur intercontinentală. Puţini ştiu însă sacrificiile făcute pentru aceste rezultate.

„Ca să am bani pentru antrenamentele mele am muncit la o spălătorie de maşini şi ca bodyguard la un supermarket“, explică Sebi. Discriminarea la care sunt supuşi luptătorii din Moldova în faţa celor din Bucureşti a făcut ca ieşeanul să ajungă în galele Local Kombat abia în urmă cu trei ani. Valoarea lui Sebi şi-a spus repede cuvântul. Anul trecut a participat la prima gală K1, la Budapesta.

Frica şi pericolul din ring

„K1 este un spectacol, iar noi suntem gladiatorii moderni care încântă tribunele“, spune Sebi, care descrie şi cum a fost întâlnirea cu numele grele din circuitul mondial. „Înainte, K1 părea un vis la televizor. Totuşi, când am ajuns prima dată în ring cu Peter Vondracek, m-am întrebat ce caut în faţa lui în loc să mă uit la el de la televizor. Însă asta nu m-a oprit să fiu singurul român care l-a bătut pe Vondracek de două ori“, rememorează Sebi, care explică şi cum reuşeşte să scape de frică în ring. „Cine spune că nu îi este frică minte. Înainte de meci, în vestiar, simţi cum te strânge frica deoarece nu ştii cât de bine pregătit e adversarul. Totul dispare însă după primul schimb de lovituri, când îţi măsori oponentul“.

Fiecare meci este un risc asumat de Sebi. „Chiar dacă l-am învins la final, un francez mi-a prins odată un pumn în faţă încât mi-a băgat aer în ochi. Până la finalul meciului l-am văzut triplu şi presupuneam că adversarul din mijloc este cel real. De asemenea, după fiecare meci, am nevoie să mă uit la înregistrare pentru că nu mai ţin minte decât momentele cheie ale luptei“, spune sportivul ieşean.

Profil

Născut: 17 martie 1985, Iaşi.
Studii: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.
Familie: Necăsătorit.

Ce-i place
„În afară de călătorii, îmi mai plac dulciurile de casă şi motocicletele, dar nu am voie să mă ating de acestea“, explică Sebi.

Ce nu-i place
„Nu aş putea să plec definitiv din ţara mea. Nu am greşit cu nimic că m-am născut român“, spune ieşeanul.

Întrebări şi răspunsuri

Cu cine te înţelegi cel mai bine din K1?
Chiar dacă suntem prieteni buni, Cătălin Moroşanu îmi este coleg la clubul Cotnari-
Scorpions Iaşi şi la antrenamente nu ne iertăm. Am fost învăţaţi că mai bine cazi la antrenamente decât să cazi în ring.

Cu cine îţi doreşti cel mai mult să lupţi?
Aş vrea să-l înfrunt pe Badr Hari, cel mai bun luptător de K1 din lume în prezent. De asemenea, mi-ar plăcea să mă bat cu Semmy Schilt, căruia nu i se spune degeaba „Turnul din Rotterdam“.