Niciun donator de organe în Moldova până în luna aprilie. „Nu a mai fost până acum o perioadă atât de mare”

Niciun donator de organe în Moldova până în luna aprilie. „Nu a mai fost până acum o perioadă atât de mare”

FOTO Carmen Pantiş

Până în luna aprilie a acestui an, în regiunea Moldovei nu a existat niciun donator de organe. Medicii spun însă că listele de aşteptare cresc de la o zi la alta, numărul persoanelor care aşteaptă un organ devenind îngrijorător de ridicat în comparaţie cu cel al donatorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doctorii de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iaşi au fost primii care şi-au arătat îngrijorarea faţă de faptul că deşi suntem în cea de-a patra lună a anului 2018, nu a fost realizat niciun transplant de rinichi de la un donator în moarte cerebrală, deşi în anii anteriori, în această perioadă erau efectuate cel puţin trei intervenţii de acest fel. Numărul persoanelor care aşteptată un rinichi sănătos se ridică acum la aproximativ 400, în cazul spitalului ieşean.

„Nu a mai fost până acum o perioadă atât de mare în care să nu fie făcut niciun transplant de la donator cadave­ric, ceea ce pentru noi reprezintă o îngrijorare. Există foarte mulţi paci­enţi care aşteaptă, există o echipă care poate face transplanturi având şi o experienţă importantă în acest sens. Anul acesta însă nu a fost efectuată nicio recoltare de la donator cadaveric în zona Moldovei“, a precizat dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog şi purtător de cuvânt al unităţii medicale, pentru Ziarul de Iaşi.

Medicii de la centrul de transplant hepatic din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iaşi, unde 20 de persoane aşteaptă să primească un ficat, sunt de părere că lipsa donatorilor este însă o problemă naţională, nu doar una care afectează regiunea Moldovei, pe care o pun pe seama celor trei schimbări de la conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), care au avut loc în ultimele opt luni.

„Este o perioadă dificilă pentru toată ţara noastră în ceea ce priveşte numărul de donatori, pentru că ANT este în restructurări importante: s-a schimbat directorul, s-au schimbat unii coordonatori şi urmează să se scoată la concurs nişte posturi. Eu nădăjduiesc că în ceva timp vom intra totuşi într-o normalitate. Anul acesta au fost sub zece donatori, deci vorbim de probleme serioase“, a precizat dr. Cristian Lupaşcu, coordonatorul centrului de transplant hepatic de la Spitalul „Sf. Spiridon“.

Doctorul Raluca Neagu, coordonatorul de transplant al regiunii Moldova, spune că disfuncţionalităţilor legate de schimbările de conducere ale ANT şi deciziilor luate de aceştia li se adaugă însă şi faptul multe spitale sunt încă acrediate pentru transplant în baza unei ordonanţe de urgenţă (OUG 95/2018) adoptată atunci când a expirat acreditarea propriu-zisă, măsură privită cu scepticism de multe unităţi medicale.

„Foarte multe spitale nu sunt încă acreditate şi mulţi medici sunt reticenţi faţă de acreditarea respectivă. Atunci când au expirat acreditările, iar instituţiile medicale şi-au depus dosarele pentru reacreditare, fosta conducere ANT a numit o persoană care să se ocupe de verificarea acestora, dar procesul s-a lungit atât de mult încât situaţia arată aproape la fel şi astăzi“, a precizat dr. Raluca Neagu, coordonator transplant Moldova.

Dr. Radu Zamfir, noul preşedinte ANT, numit în funcţie pe 5 martie, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, după demiterea dr. Anca Baculea, spune că lipsa donatorilor este într-adevăr o problemă accentuată la nivelul întregii ţări, dar că deja se fac eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei. Conducerea ANT susţine că deja a accelerat procesul de reacreditare a spitalelor, pentru a nu îngreuna activitatea de transplant, şi că are în vedere o serie de schimbări precum remunerarea coordonatorilor de transplant şi a celor care se ocupă cu identificarea donatorilor, dar şi înfiinţarea unei comisii de transplant în fiecare spital.

„Pentru prima dată în istoria programului de transplant s-a rezolvat problema plăţii coordonatorilor de transplant şi a persoanelor responsabile cu identificarea potenţialilor donatori, astfel că vom stimula corect şi eficient personalul medico-sanitar implicat în activitatea de transplant. De asemenea, o altă direcţie care sperăm să aibă ca efect creşterea numărului donatorilor este crearea la nivelul fiecărui spital acreditat pentru activitatea de declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, în conformitate cu modelul spaniol, a unei comisii care să cuprindă cel puţin următoarele funcţii: şef secţie ATI, şef secţie neurologie, şef secţie neurochirurgie, coordonator local, KDP local şi director medical. Acest comitet trebuie să se întrunească obligatoriu măcar o dată pe lună pentru a analiza indicatorii fizici şi cei de eficienţă, a identifica probleme şi a propune soluţii şi va trimite un raport trimestrial la ANT. În acest fel încercăm să creăm ceea ce se cheamă cultura donatorului“, a precizat dr. Radu Zamfir, preşedintele ANT.

În ultimii trei ani, numărul donatorilor de organe s-a redus la jumătate. În 2016 au existat 124 de donatori în toată ţara, dar în 2017 şi 2018 numărul acestora a ajuns la 65.  Anul acesta, până în prezent, s-au făcut doar 14 prelevări de organe de la donatori în moarte cerebrală.

Citiţi şi: 

Intervenţie rară la Iaşi. Un bărbat de 60 de ani a primit un rinichi de la soţia sa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: