Nanoparticulele care curăţă apa în câteva minute, descoperite după ani de cercetare la Iaşi. Care este procedeul de tratare

Echipa de cercetătoare din Iaşi FOTO uaic.ro

Un grup de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a lucrat în ultimii cinci ani la crearea unor compuşi foarte mici care pot fi introduşi în apele uzate pentru a le purifica.

Cercetătorii ieşeni se impun prin descoperiri ce pot avea impact la nivel mondial. Potrivit UAIC, un grup de specialişti de la Ştiinţele Mediului din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinară coordonat Mariana Neamţu a lucrat în ultimii cinci la dezvoltarea unor soluţii inovative pentru a epura apele uzate.

Cercetătorii ieşeni au testat diverse nanoparticule care, odată introduse în apele impure, funcţionează ca un catalizator şi determină descompunerea completă a substanţelor nocive. O astfel de substanţă toxică este Bisfenol A sau BPA, rezultată din produsele din plastic. Potrivit specialiştilor, această substanţă afectează direct sistemul endocrin, creşte riscul de cancer, diabet şi accelerează pubertatea feminină. „Bisfenolul A este unul dintre inamicii cei mai de temut ai sănătăţii publice şi extrem de greu de înlăturat din ape. De câţiva ani, căutăm soluţii mai ieftine, mai ecologice şi mai uşor de produs decât procedeele actuale”, explică Mariana Neamţu, pentru uaic.ro.

Practic, cercetarea se concentrează pe „catalizatori care să faciliteze reacţii de generare a speciilor reactive ale oxigenului, să fie prietenoşi cu mediul, uşor de recuperat şi chiar reutilizabili”. Procedeul de tratare a apei realizat în laborator funcţionează după următorul principiu: „sunt creaţi suporţi magnetici de dimensiuni nano; suporţii sunt înveliţi cu un strat care împiedică oxidarea şi aglomerarea lor, pe care se fixează o substanţă activă, al cărei rol este să producă anumite reacţii chimice în apă; particulele sunt introduse în apa contaminată; se supun radiţiei ultraviolete, iar radicalii reactivi rezultaţi în reacţiile chimice devin atât de «înfometaţi» încât atacă poluantul; în 15-60 de minute, poluantul este distrus aproape complet; după încheierea reacţiei, nano-particulele magnetice sunt recuperate cu uşurinţă din apă, apoi refolosite la o următoare reacţie, cu o eficienţă suficient de mare“.

Aceşti catalizatori au fost testaţi în ultimii ani şi cu ajutorul specialiştilor din Germania.  „Ideea studiul ne aparţine nouă. Catalizatorii au fost sintetizaţi în  laboratorul nostru, iar în Germania au fost parţial caracterizaţi, utilizând diverse instrumente de laborator performante. Am colaborat cu Universitatea Humboldt din Berlin şi Bundesanstalt für Materialforschung- und prüfung, unde materialul a fost parţial caracterizat morfologic şi unde au fost identificate speciile reactive ale oxigenul generate de către materialele sintetizate de noi. Cinetica de reacţie în diverse condiţii a fost studiată de către noi atât la Iaşi cât şi la Berlin, în timpul unor stagii de cercetare. Pentru testele de cito-toxicitate, care urmăresc să vadă dacă nu cumva BPA se descompune în substanţe periculoase, am colaborat şi cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi”, a transmis coordonatorul echipei. 

Din echipa de la Iaşi au făcut parte dr. Mariana Neamţu, dr. Claudia Nădejde şi dr. Loredana Ţepes. Deocamdată, soluţiile de tratare sunt doar la nivel de laborator.