Muzeul de la Spitalul Socola: creiere bolnave şi aparate de electroşocuri FOTOGALERIE

Asistenta-şefă Carmen Popa este cea care are în custodie obiectele din muzeu

Ustensile de laborator de la începutul secolului XX, organe bolnave şi dispozitive primitive sunt doar câteva dintre exponatele păstrate la Spitalul de Psihiatrie.

Două aparate de electroşocuri care se foloseau pentru a disciplina bolnavii, o etuvă în care se steriliza instrumentarul medical, creierul unei paciente care suferea de hidrocefalie, boală ce se manifestă prin inundarea creierului cu apă, un altul al unei persoane care suferea de anevrism şi creierul, rinichiul şi ficatul unei persoane diagnosticate cu metastaze cerebrale. Acestea sunt câteva dintre exponatele care arată istoria medicinei ieşene. Din 2005 până în 2009 au fost expuse într-un muzeu dedicat aproape în exclusivitate studenţilor medicinişti.

Daţi click pe imaginile de mai sus pentru a vedea fotografii cu exponatele de la muzeul Spitalului de Psihiatrie din Iaşi

Acum sunt pline de praf şi ţinute în cutii de carton pentru că muzeul a devenit salon pentru pacienţi.

Boschetarii, cazaţi pe timp de iarnă la Spitalul Socola

Iaşi: Criza a triplat numărul pacienţilor de la Spitalul Socola (FOTO)

Iaşi: Taxă pe beţie şi liste de aşteptare la Spitalul Socola

„În urmă cu aproximativ doi ani s-au început lucrările de reabilitare a unui pavilion şi am fost nevoiţi să-i mutăm pe bolnavi aici. Imediat cum se termină lucrările vom reface muzeul. Exponatele au fost mai mult vizitate în scop didactic de către studenţi, dar şi bolnavii le-au mai putut studia", spune profesorul Călin Scripcaru, managerul Spitalului de Psihiatrie Socola Iaşi.

Creierele-bolnave, impresionante

„Atracţia" principală o reprezintă organele unor foşti pacienţi, care au călcat pragul spitalului în urmă cu mai bine de patru decenii. Printre acestea este şi creierul pacientei Maria Gîfei, diagnosticată cu hodrocefalie, afecţiune caracterizată prin acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în membranele creierului, a cărei necropsie a fost realizată pe 22 februarie 1967, când avea doar 20 de ani. „Creierul este foarte reprezentativ pentru această afecţiune. Se vede foarte bine cum, în loc de membrană, are lichid. Nici nu avea săraca cum să discearnă ceva", spune asistenta-şefă Carmen Popa, angajata în grija căreia sunt lăsate exponatele de la muzeu.

Vechiul aparat de electroşocuri provoacă şi acum fiori

Un alt creier aparţine unui bolnav diagnosticat cu anevrism cerebral - o umflătură a unei artere cerebrale -, ­care a decedat în 1969. În colecţia organelor impresionante se află şi creierul, ficatul şi rinichiul unui pacient al spitalului care suferea de metastaze cerebrale şi care a încetat din viaţă în 1976. „Am avut mult mai multe creiere formolizate, dar treptat au tot dispărut. S-au mai spart din vase, unele ­s-au pierdut când s-a transformat muzeul în pavilion pentru bolnavi", mai spune asistenta Carmen Popa.

Ustensile de la începutul secolului XX

Printre exponatele ­care atrag imediat privirea se numără şi două aparate de electroşocuri, dispozitive care nu se mai folosesc de ani buni. Cu toate acestea, unele cadre medicale au efectuat tratamentul cu electroşocuri, cunoscut ca fiind spaima bolnavilor.

Creierul pacientei Maria Gîfei, diagnosticată cu hidrocefalie

„Pe 10 august 1956 am făcut primul electroşoc unui bolnav care suferea de schizofrenie. Am tras atunci şi cea mai mare spaimă a mea pentru că pacientul avea o bomboană în gură, eu nu l-am verificat şi era să moară. Trebuie menţionat însă că, deşi profesorul Parhon nu suporta folosirea electroşocurilor şi condamna procedura, electroşocul nu e atât de nociv precum pare", spune profesorul Constantin Romanescu, psihiatru la Spitalul Socola. Angajaţii povestesc însă că pacienţii făceau tot posibilul să nu li se aplice tratamentul cu electroşocuri. „Vai, electroşocurile erau spaima bolnavilor. Li se punea un cauciuc în gură, electrozii pe tâmple şi după ce era conectat la curent se regla intensitatea dorită", explică procedura asistentaCarmen Popa.

Încă deosebite sunt şi ustensilele de laborator care datează de prin 1940 în instituţia sanitară. Aici intră o balanţă farmaceutică, pâlnii, eprubete, vase şi pahare Berzelius folosite la prepararea medicamentelor administrate bolnavilor. Prăfuite de vreme sunt şi aparatul de sterilizare a instrumentarului medical, compresorul folosit în stomatologie la extracţia măselelor şi lampa cu infraroşu folosită la fizioterapie.

" Pe 10 august 1956 am făcut primul electroşoc unui bolnav care suferea de schizofrenie. M-am speriat foarte tare pentru că pacientul avea o bomboană în gură, eu nu l-am verificat şi era să moară. "
Constantin
Romanescu psihiatru

Dosare din 1890-1900

 „Averea" unităţii sanitare este constituită şi de dosarele medicale ale pacienţilor vechi de 120 de ani. Acestea mărturisesc diversitatea afecţiunilor psihiatrice cu care se confrunta populaţia.

70 de ani este vârsta celor mai vechi ustensile expuse la Muzeul Spitalului Socola.