Miturile urbane ale Iaşului. Legenda ultimului călău din Moldova, o „namilă“ al cărei suflet este bântuit de strigoi şi fantome

Miturile urbane ale Iaşului. Legenda ultimului călău din Moldova, o „namilă“ al cărei suflet este bântuit de strigoi şi fantome

Gavril Buzatu este considerat ultimul călău al Iaşului

Una dintre legendele care continuă să-i uimească pe ieşeni este legată de trecutul sângeros al oraşului celor şapte coline. Gavril Buzatu, bărbatul care le lua viaţa celor care îndrăzneau să se ridice împotriva stăpânirii, încă mai este pomenit în discuţiile despre istoria Iaşiului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Colos la trup, păgân de slut la faţă, cu o privire fioroasă de te bagă în friguri la cea dintâi căutătură". Aşa îl vedeau contemporanii îngroziţi pe Gavril Buzatu, ultimul călău al Moldovei.

Imaginile care îl portretizează pe acesta sunt rare. Una dintre puţinele reprezentări ale lui Buzatu se află chiar în dosarele Arhivelor Statului de la Iaşi. Născut în satul Arămeşti, „odinioară vad la Bistriţa", după cum scrie Eugen Şendrea în cartea „Povestea lui Gavril Buzatu, ultimul călău din Moldova. Întâmplări şi fapte nemaivăzute" aflată în depozitul legal al Bibliotecii Centrale Universitare, călăul îi înspăimânta pe cei care îl vedeau chiar şi prin simpla sa statură. Acesta era „o namilă de om, al cărui cap trecea cu mult de pragul de sus al unei uşi. Faţa slută, părul lung, murdar şi vâlvoi şi privirea sălbatică ar fi îngheţat de frică orice fiinţă omenească. Purta un suman lung, ţărănesc, pe umeri îi atârna o traistă, iar în mâna dreaptă ţinea un drug de fier. Avea ochii mici ca două măsline", scrie Eugen Şendrea.

Scos din temniţă ca să ucidă

Bărbatul a fost adus din temniţă pentru a-i ucide pe cei care săvârşeau fărădelegi, devenind, astfel, ultimul călău al Moldovei. Imaginea acestuia, la ieşirea din carceră pentru a-şi începe noua viaţă este prezentată pe larg de Eugen Şendrea. „O arătare cum nu s-a mai văzut. Un hoit uriaş, mirosind îngrozitor, cu un chip slut şi o privire mai fioroasă decât a lupilor. Unghiile mari, netăiate, păreau ghearele unui urs", spune Şendrea.

Acestuia i s-a croit şi o uniformă pe măsura staturii sale impunătoare. „Un fel de tunică închisă la gât ca la oşteni, cu nasturi lucioşi demetal. O pereche de pantaloni de postav roşu. Pe cap îi vom pune o căciulă cu fundul roşu cu o tinichea pe care va sta scris «Călăul temniţei». Să nu uităm nici de un bici pe care-l va purta pe umeri, dar care-şi va face treaba des", scrie Şendrea.
În afară de o imagine veche în Arhivele Naţionale, la Iaşi singura mărturie a trecerii ultimului călău al Moldovei rămâne conacul din Manta Roşie unde se spune că ar fi locuit Gavril Buzatu. Fost conac boieresc, impunătoarea clădire a adunat în jurul ei o pleiadă de poveşti despre fantome şi strigoi, despre care se spune că ar fi sufletele celor ucişi de nemilosul călău.

“Gangul restanţierior” din Fundaţie

„Să nu treci prin gangul de mai jos de Cuza", este, probabil, unul dintre primele sfaturi primite de tinerii care vin la Iaşi să înveţe. «Gangul restanţierilor» este ocolit de toţi cei care nu vor să aibă probleme la examene.
Povestea «gangului restanţierilor» este una dintre cele mai cunoscute şi mai respectate legende studenţeşti. Cunoscută pentru o bună perioadă de timp sub numele de Casa Conachi, clădirea cu boltă de pe bulevardul Carol I este una dintre zonele de care se fereşte orice student care coboară sau urcă dealul Copoului.

Clădirea din care face parte „gangul repetenţilor" a aparţinut, de-a lungul timpului, unora dintre cele mai faimoase familii de nobili din Iaşi. Mai mult, se spune că aici a stat şi regele Carol I în timpul numeroaselor vizite făcute în Capitala Moldovei între anii 1885 şi 1887. Construit la începutul secolului XIX, imobilul a aparţinut, pe rând, familiilor Sturza, Rosetti şi Balş. Conform cercetătorului Ion Mitican, în timpul Primului Război Mondial casa a găzduit inclusiv câteva dintre întâlnirile Guvernului retras la Iaşi.
După cel de-al Doilea Război Mondial casa de pe bulevardul Carol I a devenit un sediu al Securităţii, unde erau torturaţi şi închişi cei care se opuneau regimului comunist. Mulţi dintre aceştia fiind studenţi, probabil de aici a pornit legenda conform căreia oricine trece pe sub bolta impunătoare a imobilului va avea probleme.

Un alt gang de care studenţii ieşeni se feresc este cel de lângă maternitatea „Cuza Vodă" de pe strada cu acelaşi nume. Superstiţiile legate de reuşita la examene sunt şi în acest caz stimulentul care-i îndeamnă pe tineri să ocolească acea clădire cu precauţie.

citeste totul despre: