Mitul rural care aprinde imaginaţia şi miriştile. De ce se dă foc pe câmpuri
0
În afară de situaţiile accidentale sau intenţionate prin care vegetaţia uscată ajunge să se aprindă, la baza incendiilor se află uneori o credinţă populară, care spune că solul pârjolit ar fi mai fertil pentru o cultură ulterioară sau că pe el ar creşte o iarbă mai hrănitoare.
Statisticile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă arată o situaţie fără precedent la nivel naţional în materie de incendii de vegetaţie. Aproape nu există zi în care să nu aflăm despre un nou foc de mirişte, iar mediul rural este cel mai afectat de incendiile de vegetaţie.
De exemplu, în judeţul Iaşi, în prima jumătate a acestui an au fost de cinci ori mai multe incendii de vegetaţie decât în tot anul trecut. Astfel, dacă anul trecut au fost înregistrate 136 de incendii care au mistuit 166 de hectare, anul 2022 vine cu un record sumbru, cu deja 4.500 de hectare distruse în 630 de incendii.
De ce ard miriştile
Cel mai des, oamenii dau foc miriştilor pentru a le curăţa de resturile vegetale. Este simplu, ieftin, comod şi rapid – deşi este interzis prin lege, din cauza urmărilor extrem de grave. Focul se propagă, astfel că ajung să ia foc suprafeţe întinse, căzând pradă flăcărilor nu doar câmpuri, ci şi păduri sau chiar gospodării.
În incendii mor însă şi vieţuitoare care altfel au rostul lor în natură, şi nu o dată se întâmplă să moară chiar oameni. Săptâmâna trecută, o bătrână în vârstă de 72 de ani din Verşeni, Iaşi, a fost descoperită de pompieri arsă pe câmp, într-un incendiu de vegetaţie uscată. Poliţia a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.
Uneori incendiile sunt provocate accidental de chiştoace aruncate la întâmplare. Dar sunt cazuri în care oamenii dau foc resturilor vegetale convinşi că solul va fi mai fertil. La baza practicii se află o credinţă populară, care spune că solul pârjolit ar fi mai fertil pentru o cultură ulterioară sau că pe el ar creşte o iarbă mai hrănitoare. Însă specialiştii în analiza solului susţin exact contrariul.
„Este o barbarie această formă de a curăţa terenurile, pentru că solul este un organism viu. Solul are o mulţime de microorganisme care sunt benefice activităţii sale. Noi, ca omenire, nu ne-am putea să ne desfăşurăm viaţa pe pământ fără aceste microorganisme”, spune conf. dr. Denis Ţopa, decan al Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Bătaie între turişti polonezi şi ruşi din cauza unei dispute legate de războiul din Ucraina
Se încarcă comentariile...
