Profesor român la o universitate din Irlanda: „Nu dorim să ne reprezinte un hoţ, un mitoman sau un iresponsabil“

Profesor român la o universitate din Irlanda: „Nu dorim să ne reprezinte un hoţ, un mitoman sau un iresponsabil“

Dan Grigoraş predă la una dintre cele mai prestigioase universităţi din Irlanda FOTO LinkedIn

Profesorul universitar român Dan Grigoraş de la University College Cork din Irlanda a publicat o scrisoare deschisă în care blamează modul în care s-a desfăşurat campania electorală din România şi subliniază lipsa de respect a autorităţilor faţă de electoratul din diaspora.

Ştiri pe aceeaşi temă

În epistola redactată de profesorul român sunt amintite atacurile la persoană făcute împotriva candidatului ACL Klaus Iohannis, precum şi modul în care au fost folosite fondurile guvernamentale de către Victor Ponta.

De asemenea, Dan Grigoraş spune că a votat pe 2 noiembrie după ce a aşteptat două ore şi jumătate în ploaie şi că va face acelaşi lucru şi în turul II.

Redăm, integral, scrisoarea profesorului universitar:

În decembrie care vine, vom aniversa 25 de ani de la căderea regimului comunist din România şi trecerea la o societate liberă şi democrată. Este un moment foarte bun pentru noi toţi, indiferent de unde ne aflam, să medităm la aspiraţiile noastre în decembrie ’89 şi la realitatea vieţii de azi. Mulţi români o fac deja, unii prin scrisori deschise, prilejuite de turul doi al alegerilor prezidenţiale. Deşi destinatarul aparent al acestor mesaje este un candidat, căruia în fapt nu-i pasă de aceste mesaje, destinatarii lor sunt toţi românii, mai tineri sau în vârstă, ţărani sau oraşeni, cu sau fără studii multe.


Fiecare român contează, oriunde este el, şi speranţa tuturor este că vom avea un moment de răgaz în care să ne gândim ce facem cu viaţa noastră. Am realizat ce ne-am dorit? Suntem o societate unită şi prosperă, discutăm calm şi cu argumente solide temele importante ale societăţii româneşti? Din păcate, nu cred că putem da un răspuns pozitiv la aceste întrebari. De ce, unde am greşit?


Să ne amintim şi să nu uităm niciodată, că la începutul lui decembrie 1989, România era o ţară cenuşie, înfrigurată şi înfometată, cu o populaţie adusă la disperare de lipsa oricarei perspective. De aceea sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru libertate. Şi totuşi, o categorie mică de cetăţeni nu o ducea rău deloc, dimpotriva, singura lor grijă fiind să nu supere pe şeful cel mare ca să nu-şi piardă slujba şi provilegiile aferente. Unde sunt ei? Modelul lor de comportare a dispărut?

Alegerile trebuie să fie întotdeauna un prilej de întărire a democraţiei. Este momentul când judecăm şi decidem care dintre candidaţi ne reprezintă cu onoare şi are un program realist şi progresist, pentru îndeplinirea căruia va munci cu seriozitate. Nu dorim să ne reprezinte un hoţ, un mitoman sau un iresponsabil, pentru că asta ar însemna că hoţia, minciuna şi iresponsabilitatea sunt valorile noastre. Valorile celor mai mulţi romani sunt munca, cinstea şi responsabilitatea, dar această majoritate tăcută trebuie să se manifeste prin vot. Din păcate, nu cred că solidaritatea este o valoare împartăşită acum de mulţi. Aceasta este o temă majoră de meditaţie pentru noi toţi pentru că, să ne amintim, prin unire şi solidaritate, s-a realizat aceasta ţară. Dezbinaţi, vom pierde. Deja mulţi au pierdut respectul de sine şi chiar mândria de a fi români. Să oprim acest curs!

Din păcate, alegerile pot fi viciate şi aceasta este exact ce se întimpla acum. În primul rând, este o lipsă totală de echitate, deoarece un candidat îşi foloseşte poziţia actuală pentru a oferi avantaje băneşti multor categorii sociale, aduse şi menţinute în situaţia de a fi sensibile la orice creştere/reducere, cât de mică, a venitului personal. Această dependenţă socială de “ajutoare”, amnistii, creşteri de pensii, etc. viciază votul electoratului captiv, care nu mai este interesat de caracterul candidatului şi programul lui, ci de ce şi cât primeşte pentru vot. În situaţia economică a României din 1989, dar şi de acum, candidaţii trebuiau să ofere şi să ceară muncă şi seriozitate pentru binele tuturor şi nu să încerce să “mituiască” electoratul. Din pacate, “mituirea” a devenit un mijloc electoral, ceea ce nu este acceptabil într-o democraţie.

În al doilea rând, mass-media are un rol cheie în alegerile moderne. În special televiziunea prin penetrarea imaginii ajunge direct şi influenţează aproape fiecare alegător potenţial. În ţările democrate, toate posturile de televiziune sunt echidistante faţă de candidaţi, dau în mod corect fiecăruia şansa de a se exprima, dar, în acelasi timp, nu iartă greşelile care pun la îndoială calificarea pentru poziţia dorită. Pe de altă parte, în ţările ne-democratice, televiziunile (câte există) sunt partizane şi descalifică candidatul adversar prin minciuna şi propaganda. X este un duşman al ţării, doreşte răul ei şi, deci, nu trebuie votat. Y este un mare patriot care munceşte numai pentru ţară. Realitatea este departe de a fi aşa. Probabil, mass-media din Romania este undeva la mijloc, dar inclin să afirm că propaganda înverşunată, specifică regimurilor totalitare, a alienat un numră mare de români, care au devenit captivi iraţionali ai unei singuri teme.

Atacurile suburbane au abundat în această campanie. Este o mare nesimţire şi descalificant să ataci un candidat pentru că nu a putut avea copii. În orice democraţie matură, persoana responsabilă de un astfel de atac ar fi dispărut imediat din viaţa publică. La noi, dimpotriva, şi-a păstrat poziţia şi a perseverat, atacând acelaşi candidat care ar fi fost implicat în vânzarea de copii. Poate exista în spaţiul public al unei ţari o mârşavie mai mare? Din păcate, aceste atacuri ne aduc aminte de regimul comunist în care adversarii politici erau bandiţi, criminali, trădători de ţară. Vreţi să ne întoarcem acolo? Democraţia nu înseamna libertatea de a jigni şi a acuza fără dovezi, ci, dimpotrivă, oferă posibilitatea unor dezbateri deschise şi argumentate, cu respectarea adversarului.

La alegeri, românii din diaspora sunt prezentaţi ca fiind cumparaţi, manipulaţi şi, în general, în necunoştinţă de cauza în privinţa realităţii româneşti. Ei nu ar trebui să voteze. Dar, ne mândrim cu ei, când sunt recunoscuţi internaţional, primesc premii şi, mai ales, ne pare bine când trimit bani acasă. În epoca internetului şi a televiziunii prin satelit, oriunde eşti în lume, poţi să fii la curent cu viaţa din România, în toate aspectele ei. Majoritatea românilor din diaspora doresc o Românie democrată şi prosperă, pentru care sunt gata să contribuie. Multe ţări menţin o legătură permanentă cu diaspora, pentru că o văd că o resursă bogată de progres – competentă profesională, dedicare, sursa de investiţii. România nu are decât de câştigat de la românii plecaţi din ţară, de aceea ei trebuie respectaţi şi, mai mult, atraşi în proiectele tarii. A-i priva de dreptul de a vota este o încălcare a Constituţiei şi o lipsă de respect. Persistenţa în îngrădirea posibilităţii de a vota în străinate prin menţinerea unui număr extrem de mic de secţii de votare este un mijloc de viciere a alegerilor.

În fine, la aceste alegeri, au lipsit temele importante de discuţie pentru poziţia de preşedinte al ţării. Care este poziţia noastră în UE, dar şi în NATO? Care este poziţia faţa de conflictele din vecinatate şi faţă de Republica Moldova? Ce iniţiative internaţionale poate avea România pentru întărirea poziţiei ei? Cum putem progresa mai repede? Suntem din punct de vedere militar capabili să ne apărăm ţara?

România este o ţară minunata, care merită mult mai mult decât are acum. De aceea, am votat pe 2 noiembrie, după o ora şi jumătate de aşteptare în ploaie, şi voi vota şi pe 16, chiar dacă va trebui să mă deplasez 250 km şi să aştept câteva ore. Votaţi şi voi, concetăţenii mei, oriunde vă aflaţi şi gândiţi-vă nu la cât aţi primit sau veţi primi, ci la cum vreţi să fie viaţa noastră, a tuturor românilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: