Gilbert Zakine, chirurg plastician: „Refuz pacienţii care-şi doresc un look total rupt de realitate. Frumuseţea este relativă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Chirurgul plastician de origine franceză, Gilbert Zakine FOTO Arhiva personală
Chirurgul plastician de origine franceză, Gilbert Zakine FOTO Arhiva personală

Medicul francez Gilbert Zakine, care operează şi în România, specialist în chirurgia plastică şi reconstructivă, ne explică ce ar trebui să căutăm atunci când vrem să obţinem un aspect fizic de care să fim mulţumiţi.

Oamenii recurg la chirurgia estetică pentru a-şi îmbunătăţi pur şi simplu viaţa. Sunt, totuşi, riscuri şi trucuri pe care ar trebui să le ştim şi pe care cel mai bine le explică un specialist în domeniu. Doctorul Gilbert Zakine este şeful secţiei de Chirurgie Plastică Reconstructivă şi Estetică a Centrului pentru Arsuri Grave din Paris, membru al European Board of Plastic Reconstructive and Aesthetic Surgery, cu doctorat în chirurgie şi un impresionant număr de operaţii în portofoliu. Doctorul Gilbert Zakine vorbeşte despre efectele chirurgiei plastice, despre cele mai noi descoperiri în domeniu, despre importanţa păstrării unui aspect cât mai natural după intrevenţia chirurgicală, despre cazuri rare pe care le-a întâlnit în activitatea sa de zi cu zi, despre dorinţa vedetelor de oriunde din lume de a apela la chirurgia plastică, despre felul în care chirurgia plastică poate salva vieţi.

Weekend Adevărul“: Care sunt calităţile speciale pe care ar trebui să le aibă un chirurg pentru a se specializa în chirurgia plastică?

Dr. Gilbert Zakine: Este foarte important să poată asculta cu mare atenţie şi onestitate pacientul, pentru că pacienţii au anumite aşteptări, au propria imagine despre corp. De exemplu, când trebuie să fac un implant mamar, sfătuiesc pacienta să se uite la mai multe tipuri de implant pentru a alege exact volumul pe care şi-l doreşte, iar dacă ezită între două dimensiuni, îi ofer sfatul meu. Însă, nu aleg eu niciodată pentru pacient, întrucât nu există un singur criteriu pentru frumuseţe. Sânii mai mari nu sunt mai buni decât sânii de dimensiuni mai mici. De asemenea, trebuie să fie un foarte bun şi exigent chirurg, întrucât aşteptările pacientului sunt foarte mari şi nu acceptă cicatricele postoperatorii. Aici nu este vorba despre pacienţii pe moarte sau într-o stare foarte gravă, ci de cei care au o stare bună a sănătăţii şi vor să şi-o menţină, vor să arate cât mai natural după operaţia estetică, vor să nu rămână cu semne. Un chirurg plastician trebuie să găsească un echilibru între risc şi beneficii. Operaţiile estetice nu sunt operaţii obligatorii, ci oferă un anumit confort pacientului, sunt opţionale, de aceea trebuie evitate, pe cât posibil, complicaţiile, deci nivelul de risc trebuie să fie cât mai scăzut. Ca plastician, trebuie să fii mereu disponibil, acolo, să fii uman, apropiat de pacient, dar nu până la familiaritate. Eu, de exemplu, dau numărul meu de telefon oricăruia dintre pacienţii pe care îi operez, pentru a mă putea suna pentru orice disconfort sau stare de anxietate care apare după operaţie.

„NU EXISTĂ CRITERII STANDARD DE FRUMUSEŢE“

Cum definiţi frumuseţea?

Frumuseţea este relativă, nu există niciun criteriu standard pentru aceasta. De-a lungul timpului, criteriile pentru definirea frumuseţii s-au modificat. Dacă iei grupuri de oameni din rase şi naţionalităţi diferite, poţi identifica mai multe criterii pentru frumuseţe. Am operat pacienţi cu origini diferite, afro-americani sau amerindieni, creoli, metişi, asiatici şi am observat că se schimbă în totalitate criteriul de frumuseţe. Pacienţii cu origini afro şi metişii îşi doresc un volum mai mare la intervenţiile estetice. Pentru caucazieni, pentru francezi, volumul mare pare dizgraţios. Tocmai de aceea, nu vreau să impun propriile criterii de frumuseţe pacientului. Când îmi vine un pacient, nu îi spun că ceva din structura sa fizică nu arată bine. Ştiu ce am de făcut şi îl întreb ce vrea, ce îl nemulţumeşte la corpul său. Iar pacientul îmi răspunde pentru ce a apelat la un chirurg plastician: pentru nas, pentru urechi, pentru sâni sau pentru abdomen. Apoi vreau să îi cunosc şi aşteptările. Abia după aceea, îmi dau seama dacă pot, din punct de vedere al tehnicilor chirurgicale, să îi îndeplinesc cerinţele. Dacă ar fi să exemplific, totuşi, ce am în vedere în chirurgia estetică, aş spune, în primul rând, că trebuie să se ia în considerare simetria şi o moderaţie a volumului. Frumuseţea, dacă vreţi, poate fi atinsă, undeva la mijloc, pe o scară a proporţiilor.

Care sunt bolile care duc şi la intervenţia unui chirurg plastician?

Pacientul pe care un chirurg plastician îl consultă ar trebui să nu mai aibă şi alte probleme de sănătate. Dar, atunci când se face controlul medical înaintea operaţiei, dacă este vorba de o operaţie la sâni, de exemplu, trebuie programate o ecografie şi o mamografie, pentru a detecta orice leziune, o posibilă tumoră şi a o trata. Deci, este important ca pacientul care apelează la chirurgia plastică să fie sănotos, să aibă o bună condiţie fizică. Insă, chiar dacă pacientul are diabet sau cancer, îl putem opera, cu condiţia să ţinem boala sub control. Am operat un pacient cu diabet care avea o pompă cu insulină, controlandu-i foarte atent nivelul glicemiei, atât înainte, cât mai ales după operaţie şi luând în considerare faptul că la persoanele cu diabet vindecarea este mai lentă, că riscul de a se produce infecţii este mai ridicat. De asemenea, fumatul intens este contraindicat pentru un lifting facial, pentru abdominoplastie şi operaţie de marire a sânilor. Aşa că avem grija la pacienţii fumatori să nu se producă o devascularizare.

Care sunt principalele provocări în interacţiunea pacient-chirurg plastician?

În primul rând, trebuie să fiu atent să mă ridic la nivelul aşteptărilor pacientului şi
să-i înţeleg dorinţele, să înţeleg ceea ce îmi cere.

LOOKUL AJUSTAT DE BOTOX AL LUI KIM KARDASHIAN

Credeţi că perspectiva asupra chirurgiei plastice în mentalul colectiv este una corectă sau deformată de o serie de stereotipuri?

Sunt unii pacienţi care gândesc în stereotipuri. De exemplu, am operat o tânără de culoare, cu origini afro, cu un nas foarte mare, iar ea mi-a arătat fotografii cu nasul lui Kim Kardashian şi mi-a spus că îl vrea şi pe al său identic. I-am explicat că este imposibil, mai ales având în vedere caracteristicile care ţin de culoarea pielii, dar a insistat să încerc, totuşi. Am operat-o, încercând să obţin cel mai natural rezultat posibil. În prezent, în special pacienţii tineri pot fi influenţaţi de stereotipurile promovate prin intermediul internetului şi al mass-media.

Din experienţa dumneavoastră, aţi observat o tendinţă a oamenilor de a fugi de naturaleţe, de a-şi dori din ce în ce mai multe îmbunătăţiri fizice? Aţi observat un fenomen în ceea ce priveşte imitarea aspectului fizic al vedetelor din diverse domenii?

O gândire de acest fel este total greşită, întrucât foarte multe fotografii ale vedetelor sunt retuşate. De exemplu, lookul mult ajustat de botox al lui Kim Kardashian mi se pare unul inestetic şi extrem de disproporţionat. Tocmai de aceea, refuz pacienţii care-şi doresc un astfel de look, total rupt de realitate. Nu o fac, însă, brutal, ci diplomatic. Vorbesc foarte mult cu pacienţii şi încerc să ajung cu ei la concluzia că frumuseţea ţine, în primul rând, de naturaleţe. Şi majoritatea pacienţilor, în special cei din Franţa, îşi doresc un rezultat cât mai natural.

„Complicaţiile, în primele ore după operaţie“

Care sunt riscurile să apară complicaţii în timpul unei astfel de operaţii?

Eu şi echipa mea încercăm, pe cât posibil, să evităm complicaţiile. Dar poate să apară după operaţia bustului, de exemplu, o contracţie a sânilor, o infecţie la nivel de implant, deşi rar, un hematom sau o asimetrie a sânilor. Pentru această ultimă situaţie, propunem o a doua operaţie, ca să îmbunătăţim rezultatul. Personal, când operez, am o complicaţie cam o dată la doi ani, statistic vorbind. Oricum, majoritatea complicaţiilor apar în primele ore după operaţie.

Ce ar trebui să ştim despre un chirurg plastician atunci când intenţionăm să apelăm la serviciile sale?

Trebuie să ştim, în primul rând, dacă acel chirurg plastician este unul bun. Un astfel de chirurg merge la multe congrese şi conferinţe internaţionale pentru a urmări cum evoluează lucrurile în domeniul în care s-a specializat. Eu mă implic foarte mult în astfel de activităţi. În unele ţări, cum ar fi Statele Unite ale Americii sau Brazilia, anumite proceduri, cum sunt botoxul sau lipofilling-ul, au o arie mai largă de răspândire. Deci cred că un chirurg plastician trebuie să aibă un nivel de performanţă cât mai ridicat, să se ridice la exigenţele internaţionale şi să citească multă literatură de specialitate. Chirurgia plastică este o specializare extrem de exigentă şi trebuie să facem tot timpul cea mai bună alegere. De multe ori, percepţia oamenilor despre această specializare chirurgicală ţine mai mult de excese decât de realitate, de obişnuit şi asta pe fondul influenţei mass-media. Dar adevărul este că majoritatea pacienţilor evită excesele, se tem de operaţie şi vor un rezultat cât mai natural. În momentul în care cineva apelează la un chirurg plastician, trebuie să fie sigur că înţelege în ce constă intervenţia asupra propriului corp, care sunt complicaţiile ce pot să apară.

Care sunt satisfacţiile unei munci ca aceasta pe care o faceţi dumneavoastră?

Îmi place să văd pacienţii mulţumiţi de rezultat, iar când se întâmplă asta fac multe fotografii. Citesc multă literatură de specialitate, despre rinoplastie, lifting facial, operaţii de mărire a sânilor sau lifting corporal şi îmi place să compar şi să evaluez rezultatele obţinute.

„Fumatul intens este contraindicat pentru operaţia de mărire a sânilor“

Sunt necesare investigaţii speciale înaintea unei intervenţii chirurgicale plastice?

Pacientul pe care un chirurg plastician îl consultă ar trebui să nu mai aibă şi alte probleme de sănătate. Dar, atunci când se face controlul medical înaintea operaţiei, dacă este vorba de o operaţie la sâni, de exemplu, trebuie programate o ecografie şi o mamografie, pentru a detecta orice leziune şi pentru a o trata. Deci este important ca pacientul care apelează la chirurgia plastică să fie sănătos. Însă, chiar dacă pacientul are diabet sau cancer, îl putem opera, cu condiţia să ţinem boala sub control. Am operat un pacient cu diabet care avea o pompă cu insulină, controlându-i foarte atent nivelul glicemiei, atât înainte, cât mai ales după operaţie şi luând în considerare faptul că, la persoanele cu diabet, vindecarea este mai lentă, că riscul de a se produce infecţii este mai ridicat. De asemenea, fumatul intens este contraindicat pentru un lifting facial, pentru abdominoplastie şi operaţia de mărire a sânilor. Aşa că avem grijă la pacienţii fumători să nu se producă o devascularizare.

Care sunt candidatele potrivite pentru operaţiile de reconstrucţie a sânului?

Când fac o operaţie de reconstrucţie a sânilor, iau în considerare şi persoanele care au suferit de cancer, care au făcut o mastectomie (n.r. – paciente cu cancer cărora le-au fost îndepărtaţi sânii), dar abia după ce au încheiat tratamentul, după şase-opt luni de la întreruperea chimioterapiei. Sunt, însă şi pacienţi care nu-şi doresc o reconstrucţie a sânului: pacientele care vor doar o mărire de sâni şi nu au probleme de sănătate. Operaţiile de acest gen sunt o plăcere, atât pentru pacient, cât şi pentru chirurgul plastician, întrucât este vorba de o îmbunătăţire estetică cu efecte benefice pe plan psihologic, în viaţa socială şi sexuală a persoanei operate.

Ce tehnici folosiţi în operaţiile de reconstrucţie a sânului?

De câte ori pot, aleg cea mai simplă metodă de a opera. Aşadar, pot folosi doar proteze sau proteze şi lipofilling (n.r. – umplere cu grăsime, de obicei prelevată de pe abdomen). De asemenea, tehnica flip-flop flap ajută în unele operaţii de reconstrucţie atât la nivelul sânilor, cât şi în alte zone ale corpului. Vorbesc mult şi cu pacientul şi aleg împreună cu acesta zonele din care să luăm piele sau grăsime, dacă este cazul. Atunci când acesta are o piele de calitate, punem doar proteze. Însă, dacă a trecut printr-o radioterapie cu efecte puternice asupra pielii şi şi-a pierdut din elasticitate, trebuie să recurg la tehnica flap care presupune reconstruirea unor structuri anatomice mai complexe, cum sunt sânul sau maxilarul, prin prelevarea de ţesut de pe o altă zonă a corpului decât cea afectată şi revascularizarea sa.

Când este cel mai bine să se facă reconstrucţia sânului: imediat după mastectomie sau după terapia împotriva cancerului?

Pentru mine, cel mai bine este să operez după terapie, dar sunt polemici pe marginea acestui subiect. Sunt chirurgi care preferă să facă imediat reconstrucţia de sân. Eu aştept ca pacienta să treacă de prima etapă, cea în care conştientizează că şi-a pierdut sânul. Abia după ce se stabilizează din punct de vedere psihologic, cred că este mai pregătită pentru reconstrucţie. Atunci când fac astfel de operaţii am o echipă cu care mă consult, cer şi sfatul unui ginecolog.

Sânii reconstruiţi vor arăta precum cei naturali?

Da. Provocarea chirurgului este să obţină cei mai naturali sâni, cât se poate de simetrici.

Când e nevoie de botox, de acid hialuronic sau de lifting facial?

De multe ori se fac confuzii între tratamentele cu botox şi cele cu acid hialuronic. Care sunt diferenţele dintre aceste două substanţe?

Sunt două substanţe total diferite. Toxina botulinică acţionează la nivelul sistemului nervos şi blochează impulsurile transmise prin nervi de la creier la muşchii frontali, cei de la nivelul globului ocular şi diminuează ridurile de expresie de la nivelul frunţii şi al ochilor. Acidul hialuronic tratează ridurile profunde sau pe cele fine, dar care nu ţin de expresie. Este un hidratant biologic al pielii, atrage şi reţine circa 70% din greutatea sa în apă pentru o îmbunătăţire a hidratării pielii. Aceste două substanţe pot fi folosite şi în acelaşi timp. Când se folosesc, nu se ţine cont neapărat de vârsta pacientului. Dar, dacă avem prea multă piele ridată, mai ales în partea inferioară a feţei sau pe gât, atunci este nevoie de un lifting facial, nu de injecţii cu botox sau cu acid hialuronic, întrucât vor implica mai multe costuri decât rezultate concrete.

Sunt femeile mai dispuse să apeleze la chirurgia estetică decât bărbaţii sau ei păstrează bine secretul?

Femeile îşi arată mai mult vârsta, sunt mai atente la felul în care arată, este o caracteristică a feminităţii şi o consecinţă a faptului că societatea este mai exigentă când vine vorba de aparenţe la femei. Sau poate că femeile sunt mult mai indulgente cu felul în care arată bărbaţii decât bărbaţii cu felul în care arată femeile. Bărbaţii aşteaptă mai mult până să apeleze la intervenţia unui chirurg plastician, pielea lor este mai puţin predispusă la riduri decât cea a femeilor, iar pretenţiile lor pentru un aspect cât mai natural sunt mai mari, întrucât nu vor ca oamenii din jur să-şi dea seama că au recurs la o operaţie estetică.

„AM VRUT SĂ FIU MEDIC PSIHIATRU“

Chirurgul plastician trebuie să fie şi un bun psiholog?

Există o latură psihologică şi, uneori, psihiatrică în chirurgia plastică. De aceea, un chirurg plastician trebuie să aibă o sensibilitate anume şi să-l simtă pe pacient şi din punct de vedere psihologic. În primul an de medicină, am vrut să fiu medic psihiatru, până mi-am dat seama că bolile psihice nu pot fi niciodată tratate în totalitate şi am ales chirurgia plastică, o specializare care poate trata eficient pacienţii.

CV

Premiat de Academia Franceză de Chirurgie

Numele: Gilbert Zakine

Data şi locul naşterii: 6 aprilie 1965, Montpellier

Starea civilă: căsătorit, doi copii

Studiile şi cariera:

  • Master şi doctorat în chirurgie la Universitatea din Paris.
  • Chirurg plastician specializat pe chirurgia plastică reconstructivă şi estetică, rinoplastie şi reconstrucţie a nasului, reconstrucţia pleoapelor, proteze mamare, otoplastie, abdominoplastie, operaţii de reconstrucţie a mâinilor şi braţelor, liposucţie, modelare, lipofilling, reconstrucţie mamară.
  • Membru al European Board of Plastic Reconstructive and Aesthetic Surgery.
  • Medaliat cu aur la Paris Surgery Vocational Training.
  • Şeful secţiei de Chirurgie Plastică Reconstructivă şi Estetică a Centrului pentru Arsuri Grave din Paris.
  • Câştigător al unui premiu naţional acordat de Academia Franceză de Chirurgie.
  • Vine şi operează o dată pe lună în România în cadrul clinicii Inimed din Bucureşti.

Locuieşte în: Paris, Franţa

Acest interviu a apărut in "Weekend Adevărul".

Mai puteţi citi:

Maraton chirurgical fărăr precedent în România. Zece medici din SUA, convinşi de un coleg român să opereze gratuit la Iaşi 40 de pacienţi cu boili extrem de rare

INTERVIU Prof. dr. Ioan Lascăr, chirurg plastician: "Transsexualitatea e o boală psihică, iar tratamentul ei este chirurgical

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite