Medic primar, despre epidemia de gripă: „Şi tinerii sănătoşi pot face complicaţii“
0
În plină epidemie de gripă, dr. Maria Grădinaru, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, explică ce ar trebui să facem pentru a preveni îmbolnăvirea, de ce este importantă vaccinarea şi de ce pot apărea complicaţii ale virusului şi în cazul persoanelor tinere şi sănătoase.
Cum facem diferenţa între răceală şi gripă?
Numai un medic poate să facă diferenţa dintre răceală şi gripă, deoarece multe virusuri existente (adenovirusuri, rinovirusuri, coronavirusuri) pot da simptomatologie asemănătoare gripei. Orice pacient care are febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare şi o stare de indispoziţiei trebuie să meargă la medicul de familie.
De ce este indicat să ne vaccinăm înainte de fiecare sezon?
Virusul gripal este unul dintre cele mai deştepte virusuri de pe lume, deoarece se modifică structural în fiecare an. Cele trei tipuri de virusuri gripale, A, B, C, în funcţie de proteinele care sunt la suprafaţa lor, se modifică în fiecare an. Aceste proteine sunt răspunzătoare de ataşarea virusului de căile respiratorii, de epiteliul lor, şi în funcţie de ele vom avea gripă AH1N1, AH1N2 şi aşa mai departe. Mutaţiile acestea se numesc minore şi au loc anual. Odată pe deceniu, virusurile suferă şi mutaţii majore, şi aşa se explică de ce într-o anumită perioadă predomină virusurile gripale A, în alta B, şi în alta C. Institutuele de cercetare globale cercetează şi previzionează ce virus gripal va apărea în sezonul următor şi în funcţie de asta se produce vaccinul. În februarie, martie se ştie deja cu ce virus ne vom confrunta. Niciodată virusul gripal predominant anul acesta nu va semăna cu cel de anul viitor, pentru că el are o capacitate mare de a se transforma structural şi de aceea e indicată vaccinarea înainte de fiecare sezon. Nu putem sta tot sezonul rece, care durează poate din noiembrie până în martie, fără să ieşim pe stradă, în spaţii publice. Ca atare, sfătuiesc pe toată lumea să facă vaccinul antigripal. Noi, personalul din spital, ne vaccinăm anual, cu doze puse la dispoziţie de MS, şi suntem apţi de muncă, nu ni s-a întâmplat nimic. Doar persoanelor care au alergie la anumite substanţe din vaccin li se poate recomanda să nu îl facă, dar pentru cei care nu au altă probleme de sănătate asta e metoda cea mai bună.
Care sunt persoanele cele mai predispuse unor complicaţii în cazul gripei?
Persoanele mai expuse la îmbolnăviri şi complicaţii sunt cele cu afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, boli pulmonare cronice, persoanele imobilizate la pat prin fracturi de col femural sau prin accidente vasculare cerebrale şi copiii. Aceste persoane ar trebuie să fie deja în lista medicului de familie şi în momentul în care Ministerul Sănătăţii (MS) pune la dispoziţie vaccinul să fie chemate. Anul acesta asta s-a întâmplat chiar foarte repede, în octombrie vaccinul era deja disponibil la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) şi la medicii de familie, spre diferenţă de alţi ani când apăreau abia în noiembrie. Celelalte persoane care au o stare de sănătate bună, care nu pun probleme, trebuie să-şi achiziţioneze vaccinul din farmaciile cu circuit deschis. Având în vedere că atunci când ne îmbolnăvim cheltuim mai mult de 100 de lei pe diverse simptomatice, cred că a da 40-50 de lei pe un vaccin o dată e mai avantajos. Foarte predispusă la a lua virusul gripal este, de asemenea, femeia însărcinată. De aceea, toate gravidele trebuie să evite pe cât posibil mersul în spaţii aglomerate şi călătoriile prelungite. Dacă nu a apucat să îşi facă vaccinul antigripal înainte de a şti de sarcină, cu toate că nu este contraindicat nici în acest caz, ar trebui să evite spaţiile aglomerate. Şi persoanele care fumeză sunt foarte expuse la virusuri şi infecţii bacteriene. Predispuşi sunt şi cei tineri, cu o stare de imunitate bună, la care pot apărea complicaţii printr-o reacţie exagerată a organismului de a se apăra împotriva virusului. Dorinţa corpului de a îndepărta virusul, de a produce anticorpi care să lupte cu acesta este exagerată şi atunci vrând să distrugă virusul, aceştia distrug şi epiteliul alveolar, epiteliul căilor respiratorii. Această hiperreacţie a organismului, numită hiperergie, provoacă aceleaşi daune ca virusul în sine şi de asta şi la pacienţii tineri, fără comorbidităţi, se întâmplă aceste situaţii dramatice.
Poate fi evitată sau oprită această reacţie?
Nu, este o reacţie de luptă a organismului pe ultima sută de metri, pentru a scăpa de un virus. Distrugându-se orice epiteliu al căilor respiratorii, alveolele pulmonare se umplu de secreţii şi apare această detresă respiratorie. Plămânii nu mai primesc aer şi de aici încep toate complicaţiile care în final pot duce şi la deces.
E târziu să ne vaccinăm acum?
Nu este niciodată prea târziu pentru vaccinare, dar pentru a apărea anticorpii care luptă împotriva virusului gripal trebuie să treacă între două şi trei săptămâni. În plină epidemie, avem toate şansele să agăţăm un virus gripal în cele 14- 21 de zile. Virusul declanşează boala, iar dacă anticorpii n-au apucat să se formeze ca urmare a vaccinării, aceasta este ineficientă. De aceea începutul sezonului rece, octombrie- noiembrie, este cea mai bună perioadă pentru vaccinare, pentru ca anticorpii să apuce să se formeze şi să lupte cu virusul atunci când atacă. Nu este deci târziu pentru asta, dar rămâne această perioadă în care noi rămânem expuşi la îmbolnăvire.
Cum ne tratăm?
Pe lângă toate virusurile existente sunt multe alte bacterii care pot da afecţiuni pulmonare, care evoluează tot cu febră, cefalee şi indispoziţie. Foarte multe bacterii acţionează la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare, iar tratamentul este cu totul diferit pentru fiecare dintre dăunători. Dacă la o viroză simplă, fără complicaţii, nu avem nevoie de tratament antibiotic, la celelalte clar este nevoie de antibiotic, dar nu putem lua de capul nostru. De aceea primul lucru pe care trebuie să îl facem este mergem la medicul de familie, care va face un consult clinic, o hemoleucogramă şi un test rapid de gripă, pentru a stabili diagnosticul. Ulterior, dacă acesta decide că pacientul trebuie trimis la medicii specialişti îi dă un bilet de trimitere, iar în spital se va stabili exact tratamentul şi dacă este cazul de internare. Nu sfătuiesc pe nimeni să stea acasă şi să aştepte să-i treacă simptomele. Ca orice boală, aceasta vine şi trece, dar ne expunem unui risc foarte mare, chiar şi oamenii sănătoşi. Nu ştii niciodată când gripa se poate complica.
Cum mai putem ajuta organismul, pe lângă vaccin, să rămână sănătos?
Se indică consumul de lichide multe, apă, sucuri naturale, măcar doi litri pe zi, precum şi aerisirea permanentă a încăperilor. Un alt factor de luat în calcul este temperatura din locuinţă. În casă ar trebui fie un mediu plăcut, nu căldură excesivă. Avem tendinţa de a avea un confort termic exagerat. Temperaturile de 21-22 de grade sunt absolut suficiente. Dacă stăm în căldură foarte mare şi apoi ieşim la o temperatură scăzută, supunem organismul la stres termic şi nu este benefic deloc.
Dacă am fost deja diagnosticaţi, cum îi protejăm pe ceilalţi?
La apariţia primelor simptome ar fi indicat să purtăm măşti, dar nu sub nas, cum am mai observat. De asemenea, măştile chirurgicale, la un leu, nu prea ne protejează de viruşi, putând fi vorba mai mult de o protecţie psihică. Pentru a ne feri cu adevărat de virusul gripal este necesară purtarea continuă a unei măşti cu filtru care să acopere orificiile nazale şi gura. În momentul în care apar simptome, copiii nu mai sunt trimişi la şcoală şi la grădiniţă. Ştiu că părinţii doresc ca cei mici să nu rateze nicio zi de şcoală, dar materia poate fi recuperată. Dacă lucrăm, ne putem lua concediu medical. Ideal este să stăm acasă, să nu primim vizite şi să nu mergem în vizite. De asemenea, trebuie să bem lichide multe, ceaiuri călduţe, nu fierbinţi, cu miere şi luăm tratamentul prescris de medic.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
