FOTO VIDEO Cei mai frumoşi români. Mandache Leocov, „părintele“ Grădinii Botanice din Iaşi, omul care a salvat Copoul de furia sistematizării comuniste

FOTO VIDEO Cei mai frumoşi români. Mandache Leocov, „părintele“ Grădinii Botanice din Iaşi, omul care a salvat Copoul de furia sistematizării comuniste

Profesorul universitar Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iaşi FOTO Cezar Pădurariu

Mandache Leocov este cel mai important botanist din ultimii 60 de ani la Iaşi. De numele său se leagă Grădina Botanică din Iaşi, nenumărate alte parcuri din oraş, regularizarea albiei râului Bahlui, dar şi lupta neîncetată pe care a dus-o cu autorităţile comuniste pentru a salva vegetaţia din Capitala Moldovei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă Iaşiul încă mai păstrează titulatura de "oraş al teilor" se datorează în bună măsura lui Mandache Leocov, unul dintre cei mai respectaţi botanişti români din toate timpurile, un om care şi-a închinat întreaga viaţă plantelor.

Ajuns recent la vârsta de 85 de ani, fostul profesor universitar încă mai militează activ împotriva abuzurilor ecologice care-i ajung la urechi. I-a cunoscut la viaţa lui pe toţi liderii comunişti importanţi care s-au perindat în administraţia Iaşiului din 1950 până în prezent. O parte dintre ei, indivizi periculoşi, capabili de abuzuri înfiorătoare. I-a înfruntat pe toţi, însă, atunci când s-a pus problema de masacrarea chiar şi a unui colţişor verde al oraşului.

I-au permis să stea drept în faţa lor erudiţia extraordinară şi competenţa de netăgăduit în domeniu.

A ajuns un mare învăţat, deşi în casa părintească din satul Prelipca, comuna Salcea, judeţul Suceava, nu exista nicio carte. În ograda familiei extrem de modeste existau însă multe plante şi animale.

Aşa a început totul. Spune că la el plantele pe care le plantează se prind 100% pentru că o face cu dragoste. A terminat cu brio, în ciuda greutăţilor financiare, cel mai respectat liceu din Suceava, "Ştefan cel Mare", şi a ajuns la Iaşi unde a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universităţii Agronomice. 

Slujbele mele din administraţie n-au fost remunerate niciodată. Ăsta era marele meu atu să-i pot pune pe ceilalţi la treabă. De la Grădina Botanică n-am luat niciun franc în 18 ani. Dimpotrivă, la grădină distrugeam trei perechi de încălţări anual, umblând şi controlând şi învăţăndu-i pe alţii cum se plantează, declară profesorul Mandache Leocov.

Şi-a început cariera strălucită în 1955, în timp ce lucra ca asistent al unui mare profesor, după cum îl recomandă, Constantin Oescu, la disciplina Floricultură, Dendrologie şi Arhitectura Peisajelor. În acel an a câştigat un concurs pentru reamenajarea spaţiului verde din jurul Universităţii Agronomice din Iaşi, iar lucrarea făcută atunci încă mai rezistă şi este apreciată şi astăzi.

În 1959, a realizat inventarul plantelor decorative, lemnoase din Iaşi şi din împrejurimi, o lucrare fără precedent până la atunci, iar câţiva ani mai târziu a extins cercetarea şi a realizat inventarul tuturor plantelor din Moldova.

A devenit un nume respectat în oraş când a propus şi i-a fost acceptat la Primăria Iaşi, tot în 1959, primul plan de regularizare a albiei râului Bahlui din istoria oraşului. "Împrejurimile Iaşiului sunt excepţionale, unicat, m-au fascinat dintotdeauna după ce am ajuns în oraş. Râul Bahlui m-a impresionat negativ, era o vărsătoare de gunoi. În ’59, la o sesiune a Primăriei, am prezentat o lucrare de amenajare a râului Bahlui, în zona perimetrală a Iaşului. Alături de mine, l-am angrenat pe viitorul mare profesor Laurenţiu Palade şi pe arhitectul-şef al oraşului, Veisa. Primarul a fost încântat şi, în linii mari, eu am condus lucrările de amenajare a Bahluiului", îşi aminteşte Leocov Mandache.

Albia râului Bahlui, imediat după regularizarea din 1959, după proiectul lui Mandache Leocov

Mai târziu, după anii '80, Leocov Mandache a fost chemat de primarul de atunci, Eugen Nechifor, care avea de gând să taie sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor. "Era vorba de bucata de Copou de la regiment la Agronomie. I-am explicat că teii nu trebuie tăiaţi pentru că Iaşul este oraş al teilor, al parcurilor şi grădinilor, al florilor. I-am dat soluţia să deplasăm bordurile şi pe stânga şi pe dreapta cu jumătate de metru. Aşa s-a făcut", explică profesorul Leocov.

Mai grav a fost când autorităţile comuniste de la Bucureşti au dat ordin să se radă toată vegetaţia de pe ambele sensuri ale bulevardului Copou pentru a face loc blocurilor, ca parte a marelui plan de sistematizare al ţării.

"Parcul Ghica Vodă, care are o lărgime de 50 de metri pe ambele sensuri, ar fi trebuit să fie tăiat. Era vorba despre construirea de blocuri. Am avut dispute două jumătăţi de zile cu colectivul care a elaborat planul. Am pledat din răsputeri să nu se distrugă cea mai frumoasă parte a oraşului. Perdele acelea s-au făcut începând cu 1852 la recomandarea fostului domnitor Ghica Vodă. Le-am dus o lucrare a lui Cobâlcescu, referitoare la subsolul oraşului Iaşi care ridică probleme, cu argile, cu nisipuri, cu loesuri. Se întâmpla prin anii ’83-’84. În sistematizarea Iaşului, serviciile noastre de proiectări au fost mâna a doua, Bucureştiul decidea. Ar fi trebuit să avem blocuri toată linia Copoului, să nu mai avem parcurile respective. Doar Grădina Copou şi Parcul Expoziţiei ar fi fost salvate. Până la urmă i-am convins", mai spune Mandache Leocov.

Castanul Teodoreanu, unul dintre cei peste 100 de arbori monumente ale naturii inventariate şi protejate în judeţul Iaşi după o iniţiativă a lui Mandache Leocov (foto dreapta)

A mai avut o contră intensă cu autorităţile comuniste în preajma anilor '89, atunci când primul secretar al oraşului se hotărâse să radă toată vegetaţia din faţa Palatului Culturii. "Am fost convocat de Maria Ghiţulică, ea era prim-secretar. Avea un adjunct Ionescu, unu’ al dracului, i se spunea Baiazid. Şi au vrut să taie tot cordonul de vegetaţie de acolo. Am intrat între ei ş i-am rugat să-mi îngăduie să le povestesc toată istoria palatului. Cum s-au plantat arborii acolo încă de la 1833. La urmă le-am spus că «aveţi dreptate, că nu s-au mai îngrijit plantele». Le-am promis că vin cu ai mei şi rezolv problema", explică Mandache Leocov.

Însă cea mai importantă contribuţie la istoria verde a Iaşiului avută de Mandache este realizarea celei de-a şasea grădini botanice a Iaşiului, pe actualul amplasament din Copou. Dacă grădina este recunoscută acum drept una dintre cele mai frumoase şi bogate din Europa este meritul exclusiv al lui Leocov Mandache. A preluat-o în 1973 şi a plecat din funcţie după 17 ani, în 1990. În toată această perioadă n-a fost remunerat pentru funcţia de director al grădinii.

"Mi-au spus că au nevoie de mine un an, un an şi jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanică agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădina avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepţia unei suprafeţe de şase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau aşa de degradate că le-a abandonat Gostat-ul. Am făcut împrejmuirea, extinderea reţelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am făcut lacurile, centrele gospodăreşti. Pe măsură ce puteam ieşi în faţă, am tipărit vederi, ghidul grădinii, am lărgit sfera de relaţii cu alte grădini botanice din lume, am scos mai târziu un ghid şi mai complex şi am organizat simpozioane naţionale. Vreo patru ani de zile am organizat serile grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziţia de crizanteme tot eu am început-o", îşi descrie foarte succint activitatea la grădină.

A fost forţat să renunţe, însă, în anul 1990. Revoluţia le deschisese viitorilor "noi îmbogăţiţi" ai patriei apetitul pentru retrocedări frauduloase. "Am avut anchete vreo trei ani, am fost acuzat c-am deturnat fonduri. La ultima judecată pe care-am avut-o la universitate, am întrebat-o pe şefa contabilă ce înseamnă deturnare de fonduri. «Cum mă puteţi acuza pe mine de aşa ceva, când eu n-am avut niciun franc. Că m-am umilit la primarul Manciuc, că primarul m-a ajutat cu cărămidă de la dărâmături, am demolat clădiri părăsite, iar din materiale am făcut centru gospodăresc. Eram acuzat c-am făcut portalul sculptat, unicat de altfel, doar cu motive florale, c-am luat lemn de la nu ştiu cine. Până la urmă m-au lăsat", povesteşte liniştit acum profesorul Leocov.

Casa cochetă din cartierul Copou în care locuieşte profesorul Leocov

Aduce în discuţie şi geneza uneia dintre cele mai mari aberaţii urbanistice întâmplate la Iaşi după 1990. "Dacă aş fi rămas director al grădinii după ’90 nu cred c-ar fi îndrăznit cineva să vină să ceară retrocedarea proprietăţilor acolo. N-am rămas pentru că trebuiau să se facă retrocedări. N-am putut să rămân pentru că erau interese de la primărie să nu mai fiu acolo. Pentru că primarul care era atunci, Onofraş, are viloaia aceea în grădină. Dispoziţia de sus, de când era Petre Roman prim-ministru a fost ca tot ce se opune privatizării, oricum ar face-o, să fie înlocuit. M-am retras eu pentru că erau presiuni".

După 1990 a fost chemat de două ori, până în 1992, să fie convins să accepte funcţia de primar. Aceasta deoarece a fost şi este recunoscut drept un om de vază, un mare gospodar al Iaşiului. A refuzat, în cele din urmă convins că nu va putea face faţă presiunilor uriaşe.

"Eu n-am avut niciodată fermoar la gură. Le-am spus, în faţa comisiei: «Nu ştiu dacă sunteţi vreunul aici care a luptat mai mult decât mine pentru proprietatea socialistă». Apoi le-am spus, mergând mai departe, «nu ştiu dacă vreunul dintre dumneavoastră a avut mai mari deziluzii la ceea ce a generat proprietatea socialistă. Proprietatea socialistă a generat hoţia, minciuna şi lenea. Singura soluţie este proprietatea privată. Dar reţineţi, dacă totuşi mă numiţi primar, nu voi îngădui sub nicio formă întreprinderi căpuşă»".

Profesorul Leocov în cameră de lucru de acasă

În ultimii ani, a contribuit decisiv la actuala formă a complexului urbanistic Palas. A fost chemat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care a ştiut să profite de expertiza lui şi l-a luat chiar în Italia, unde au ales împreună toată vegetaţia care este plantată în jurul Palatului Culturii.

Singurul lider al Iaşiului din ultimii 60 de ani care a refuzat sistematic să-i ceară părerea lui Mandache Leocov în privinţa proiectelor legate de spaţiile verzi este Gheorghe Nichita. Aceasta deşi profesorul universitar s-a oferit să consilieze şi chiar să realizeze gratis replantarea teilor pe bulevardul Ştefan cel Mare.

Citiţi şi:

Cei mai frumoşi români. Profesorul care a înscris România în galaxia NASA

FOTO VIDEO Cei mai frumoşi români: Alexandra Marcu a dus tricolorul pe cei mai înalţi vulcani ai lumii

FOTO VIDEO Cei mai frumoşi români. Povestea doctorandului din Galaţi care a hrănit zile la rând o mie de sinistraţi

FOTO VIDEO Cei mai frumoşi români. Povestea Iasminei Răceanu, eleva care a făcut înconjurul lumii cu logo-ul Google, pictat de Ziua României

FOTO Cei mai frumoşi români. Povestea lui Grigore Bondavali, omul care „fabrică” olimpici în ringul de box

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: