„Lotul Prisăcaru“ - 16 ani cu executare. Istoria unui dosar de corupţie care a şocat opinia publică în toamna lui 2006
0
Dosarul "mită la prefect" a ajuns la final în seara zilei de 12 iunie 2014. Unul dintre cele mai notorii procese de corupţie din istoria recentă a României s-a întins pe o durată de aproape opt ani şi s-a terminat cu condamnări grele pentru toţi cei patru inculpaţi.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dat aseară, 12 iunie, sentinţele definitive în dosarul "mită la prefect", unul dintre cele mai răsunătoare procese de corupţie din istoria recentă a României.
Cazul face referire la fapte petrecute în vara anului 2006, care-l au ca personaj central pe prefectul de Iaşi Radu Prisăcaru, membru PNL, promovat asiduu la vremea respectivă de "patronul" lui politic, baronul local Relu Fenechiu.
Radu Prisăcaru a fost găsit vinovat pentru luare de mită şi condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare. În calitate de prefect şi şef al Comisiei Judeţene de Fond Funciar Iaşi, Prisăcaru a încercat "să-şi ia partea" dintr-un teren de 16 hectare, cu o valoare imobiliară ridicată, care urma să fie retrocedat unei familii de medici din Iaşi.
Norina Forna, decanul Facultăţii de Stomatologie din Iaşi, primise dreptul de a intra în posesie pe o suprafaţă de 20 de hectare moştenită în comuna ieşeană Rediu, printr-o sentinţă judecătorească definitivă din anul 2003. Până în 2006, hotărârea judecătorească n-a fost pusă în aplicare la nivelul Comisiei Judeţene de Fond Funciar.
În cele din urmă, pe 26 iulie 2006, Toni Baltag, avocatul Norinei Forna, şi-a informat clienta că punerea în posesie a avut loc, dar pe o suprafaţă de 16,4 hectare situată în comuna Miroslava, în vecinătatea hipermarketului Metro, aproape de Drumul European 586, mult mai bine cotată imobiliar. Pe de altă parte, Baltag i-a menţionat Norinei Forna că există nişte "probleme".
"Toni Baltag a precizat că Radu Prisacaru, preşedintele Comisiei Judeţene, a menţionat cu ocazia unei discuţii purtate în biroul său că hotărârea va rămâne asupra sa până la rezolvarea unei «probleme», pretinzându-i expres inculpatului Toni Baltag, ca reprezentant al intereselor familiei denunţătorului, remiterea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 3 hectare din cele 16", se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.
Schimbarea amplasamentului iniţial a fost posibilă cu concursul lui Flavius Ioniţă, un alt membru tânăr al PNL la vremea respectivă, uns şef la Agenţia Domeniilor Statului Iaşi. Procurorii au stabilit că şpaga de trei hectare, evaluată la aproximativ 600.000 de euro, urma să fie împărţită între Prisăcaru (2 hectare) şi Ioniţă (un hectar).
În declaraţiile date ulterior, avocatul Toni Baltag a precizat: "În incinta Prefecturii Iaşi m-am întâlnit cu Ioniţă Flavius, pe 26 iulie, care m-a întrebat dacă am rezolvat cu Radu Prisăcaru. Îmi amintesc că Ioniţă mi-a spus: «Trebuie să vorbeşti cu Radu». În biroul său, Radu Prisăcaru mi-a spus într-un mod conspirativ că urmează să primească trei hectare printr-un intermediar".
Intermediarul urma să fie omul de afaceri Cristian Maftei, membru PNL, care a primit cea mai grea condamnare în acest dosar - 6 ani de închisoare cu executare.
"Am intuit că este vorba de şpagă"
Ulterior, la proces, Norina Forna (foto dreapta) avea să declare: „Soţul meu a fost înştiinţat de avocatul nostru, Toni Baltag, că ar fi probleme cu trei hectare şi că trebuie să le rezolvăm într-un fel sau altul. Am discutat cu soţul şi am intuit că este vorba despre şpagă. Pe 17 august soţul s-a întâlnit cu prefectul. A repetat gestul care l-a văzut, gest ce dădea să se înţeleagă că e vorba despre trei hectare, prin indicarea a trei degete. Atunci am hotărât să facem plângere“.
Forna a mai avut şi ea o întrevedere ulterioară cu Radu Prisăcaru, însă spune că prefectul nu i-a cerut niciodată în mod clar mită. „Mi-a zis că mă va ajuta şi mi-a vorbit de Maftei, care este un om serios şi îşi va da tot concursul să-mi rezolve problema“, a spus decanul. Forna susţine că a mers la un cabinet notarial şi a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu omul de afaceri. „Nu aş fi făcut acest act dacă acţiunea nu era monitorizată de procurori“, a spus decanul.
Denunţul a fost făcut la Direcţia Generală Anticorupţie Iaşi, care a dispus monitorizarea suspecţilor, inclusiv cu înregistrări ambientale. Pe data de 31 august 2006, procurorii au descins în sediul Prefecturii Iaşi şi l-au reţinut pe prefectul Radu Prisăcaru. La scurt timp, au fost aduşi în arestul Poliţiei Iaşi şi Cristian Maftei, Flavius Ioniţă şi Toni Baltag. Au fost arestaţi preventiv pentru o lună, iar ulterior eliberaţi.
Procesul a durat 7 ani jumătate
Procesul a început în decembrie 2006 şi s-a întins pe durata a zeci de termene. Cei patru au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi complicitate la luare de mită. Avocaţii apărării au invocat în mai multe rânduri excepţii de neconstituţionalitate, astfel că, până în decembrie 2010, dosarul a fost trimis de patru ori spre reanalizare la Curtea Constituţională.
În cele din urmă, în decembrie 2011, Curtea de Apel Iaşi l-a condamnat pe Radu Prisăcaru la 4 ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, a mai fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare şi omul de afaceri, Cristian Maftei. Instanţa a decis să-l condamne pe Maftei la doi ani de închisoare pentru acte de corupţie şi să revoce o condamnare la trei ani de închisoare cu suspendare, pe care omul de afaceri o avea pentru înşelăciune. Şeful Agenţiei Domeniilor Statului, Flavius Ioniţă, dar şi avocatul Toni Baltag au fost achitaţi în prima fază.
După ce a fost suspendat din funcţie, Radu Prisăcaru s-a mutat în Anglia, el fiind totuşi prezent la mai multe termene de judecată de la Curtea Supremă. Prisăcaru a fost primul prefect din ţară care a fost arestat pentru fapte de corupţie, iar înainte de a fi arestat era considerat una dintre marile speranţe pe plan local ale PNL fiind susţinut în carieră de fostul lider al liberalilor ieşeni, Relu Fenechiu, aflat şi el după gratii, la Penitenciarul Iaşi.
Atât DNA, cât şi inculpaţii au făcut recurs la decizia instanţei. Din decembrie 2011 până în iunie 2014, au urmat o mulţime de alte termene. În cele din urmă, magistraţii Curţii Supreme au decretat:
Radu Prisăcaru - 4 ani de închisoare cu executare;
Cristian Maftei - 6 ani de închisoare cu executare;
Flavius Ioniţă - 3 ani de închisoare cu executare;
Toni Baltag - 3 ani de închisoare cu executare;
La ora redactării acestei ştiri (13 iunie, ora 13.00), omul de afaceri Cristian Maftei este singurul din lotul de patru care nu s-a predat încă Poliţiei. "A fost dat în urmărire naţională", au transmis reprezentanţii Poliţiei Iaşi.
Radu Prisăcaru, în boxa marilor corupţi
Deznodământ în dosarul „mită la prefect” după cinci ani de judecată
Scandal între judecători şi avocaţi în dosarul prefectului de Iaşi acuzat de luare de mită
Dosarul prefectului de Iaşi acuzat de luare de mită amânat din cauza unei expertize
Bătaie de joc: Dosarul prefectului de Iaşi a fost trimis a patra oară la Curtea Constituţională
Se încarcă comentariile...
