Jurnal de vacanţă. Capodoperele arhitecturale pentru care ar trebui să vizitaţi Capitala Moldovei
0
Ce ar fi Iaşul fără Palatul Culturii? Dar fără Bojdeuca lui Ion Creangă, Grădina Botanică, Parcul Copou sau renumitele sale biserici şi mânăstiri cu o puternică încărcătură istorică? Adevărul“ vă demonstrează, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, de ce Iaşiul nu ar trebui să lipsească din agenda voastră turistică.
Să începem cu Bojdeuca. Nu există român care, măcar în copilărie, să nu fi citit cel puţin o povestea zămislită din condeiul scriitorului Ion Creangă. Situat în cartierul ieşean Ţicău, monumentul este considerat primul muzeu memorial din România, fiind inaugurat pe 15 aprilie 1918. În Bojdeuca lui Ion Creangă au fost scrise toate poveştile şi amintirile din copilărie ale scriitorului născut în Humuleşti.
Povestitorul a locuit aici începând cu vara anului 1872, la scurt timp după ce a fost răspopit şi nevoit să
Foto
părăsească Mânăstirea Golia. La un moment dat, pentru jumătate de an, Creangăl l-a avut chiriaş în bojdeuca sa şi pe Mihai Eminescu. Clădirea găzduieşte în prezent mai multe documente referitoare la viaţa şi opera lui Creangă, dar şi un amfitreatru inaugurat cu ocazia centenarului morţii scriitorului.
Cei care vor să viziteze bojdeuca trebuie să achite un bilet de 3 lei, pentru grupuri mai mari de 12 persoane contravaloarea fiind de 2 lei.
Mai spre centrul Iaşului, într-o zonă aflată în plină modernizare, zace poate cel mai renumit obiectiv turistic al târgului. Palatul Culturii. Închis de mai mulţi ani din cauza interminabilelor lucrări de restaurare, obiectivul impresionează prin arhitectura sa neogotică. Palatul se înalţă în parte peste ruinele unor curţi domneşti medievale, atestate în secolul XV, din vremea voievodului Alexandru Moruzi. “De la aceasta constructie a mostenit Palatul legenda celor 365 camere, corespunzatoare zilelor anului. Edificiul, ridicat intre 1906 si 1925, este creatia cea mai insemnata a arhitectului roman I.D. Berindei, format la scoala pariziana. Din punct de vedere decorativ, in holul central se remarca un mozaic figurativ in care sunt dispuse concentric diverse reprezentari de bestiarum gotic: acvila bicefala, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se gaseste un luminator in care, initial, a fost amenajata o sera. In ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatra au fost inlocuite cu materiale usoare si mult mai putin costisitoare. In plus, la decorarea unor sali, s-a folosit in premiera un material brevetat de Henri Coanda, denumit bois-ciment si care imita lemnul de stejar”, susţin reprezentanţii edificiului.
În Dealul Copului, la o aruncătură de băţ de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, se află cel mai vechi parc din Iaşi. Istoria spune că Parcul Copou a fost amenajat la începutul sexolului XIX, fiind păzit cu sfinţenie, din centrul său, de către Obeliscul cu lei, o imensă sculptură ridicată în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff. În acelaşi loc iubitorii de literatură pot sta la umbra Teiului lui Eminescu, un arbore bătrân la scoarţa căruia marele scriitor român a zămislit multe dintre poeziile sale. Mai multe busturi ale unor personalităţi de marcă mai pot fi admirate în acelaşi parc.
În apropiere de parc se află şi Grădina Botanică din Iaşi. Una dintre cele mai importante din ţară, atât ca întindere, în jur de cinci hectare, cât şi prin numărul foarte mare de specii de plante găzduite – peste 2.000. Grădina Botanică din Iaşi este împărţită în 12 sectoare, fiecare având un anumit specific. Preţul de intrare este de 5 lei de persoană şi de 3 lei pentru persoanele care vin în grupuri. Vizitatorii au posibilitatea să îşi facă şi abonamente lunare care costă 50 de lei.
Cele mai vechi biserici ale urbei
Despre Biserica “Trei ierarhi”, administratorii săi spun că este o “veche vatră a culturii şi spiritualităţii din Moldova”. Situată în apropiere de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi de Palatul Culturii, biserica a fost ridicată de către domnitorul Vasile Lupu în perioada 1637-1639. “Faima monumentului o constituie broderia de piatra a zidurilor exterioare, pastrata in forma originala, in cea mai mare parte. Treizeci de bandouri ornamentale evolueaza succesiv pe intreg spatiul exterior al zidurilor bisericii, de la temelie pana sus la cornisa turlelor, rememorand si prelucrand vechile crestaturi in lemn si broderii nationale, imprumutand insa elemente asiatice si occidentale. O impunatoare torsada constand in impletirea a trei elemente – simbol al Sfintei Treimi – desavarseste complexul arhitectonic al bisericii”, spun reprezentanţii lăcaşului de cult.
O altă piesă importantă a spiritualităţii ieşene este şi Mânăstirea Golia, ridicată de asemenea în secolul XIV de logofătul Ioan Golia, dar refăcută şi mărită de acelaşi domnitor Vasile Lupu. “Exteriorul trădează influenţa Renaşterii târzii, prin intermediul Galiţiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră făţuită, străjuit de pilaştri corintici (cu capiteluri în frunza de acant) şi cornişă în stil baroc susţinută de console. Acoperişul este o aglomerare de turle, turele şi cupole dispuse în linie şi susţinute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonală, turlele prezintă inovaţii ornamentale, cu decoraţie munteană şi motive orientale ce reflectă mai mult "o profunzime ţarigrădeana". Interiorul, tradiţional moldovenesc, contrastează cu faţadele clasice, repetând împărţirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu un cafas în tinda, unic în Moldova sec. al XVII-lea şi cu bogate chenare orientale în jurul celor două uşi ale bisericii”, caracterizează edificiul reprezentanţii Mânăstirii Golia.
Despre Biserica “Sfântul Nicolae Domnesc” se ştie că a fost construită de către domnitorul Ştefan cel Mare, în perioada 1491-1492, în stil specific moldovenesc. După zidire, aceasta a fost înconjurată de un zid de piatră ale cărui rămăşiţe mai pot fi văzute şi astăzi. Edificiul este situat pe strada Anastasie Panu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
CITEŞTE ŞI:
FOTO VIDEO Cetatea Neamţ, muzeul de istorie în aer liber. Zimbrăria şi casa meşterului Neculai Popa
FOTO VIDEO Vacanţă în România. Staţiunea Băile Herculane, preferata Împărătesei Sisi
Bostan-monstru crescut pe dealul de la Repedea
Se încarcă comentariile...
