Jaful CET Iaşi - o nebuloasă de zeci de milioane de euro cu firme-fantomă şi oameni-cheie intraţi în pământ

Jaful CET Iaşi - o nebuloasă de zeci de milioane de euro cu firme-fantomă şi oameni-cheie intraţi în pământ

Corneliu Mititelu, administratorul judiciar al CET Iaşi, s-a ales cu o plângere penală din partea Primăriei Iaşi, dar refuză să-şi prezinte versiunea despre modul în care a coordonat afacerea  FOTO insolventa.ro

În scandalul generat de vinderea la fier vechi cu 21,5 milioane de lei a Centralei Electrice de Termoficare Iaşi a mai rămas un singur "actor" vocal - Primăria Iaşi, care face plângeri penale şi adrese la instituţii ale statului. Acuzaţii refuză să se apere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Afacerea vânzării Centralei Electrice de Termoficare a Iaşiului, ultimul colos industrial al Iaşiului, către o firmă de apartament din Bucureşti naşte tot mai multe întrebări, la care oamenii-cheie implicaţi sunt de negăsit pentru a răspunde.

Pentru a putea înţelege situaţia absurdă în care a ajuns CET Iaşi este necesară o sinteză a evenimentelor petrecute în jurul societăţii în ultimii doi.

CET SA Iaşi a intrat în incapacitate de plată la mijlocul anului 2011, iar principalul furnizor de gaz metan a sistat livrarea. Concomitent, activitatea centralei a fost blocată de sechestrele puse pe conturi de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Rezervele Statului.

La scurt timp, în noiembrie 2011, Consiliul Local Iaşi, acţionar majoritar la CET, a cedat serviciul de termoficare unui operator privat, reprezentat de firma franceză Dalkia. Contractul între cele două părţi conţine multe date ţinute la secret. Înţelegerea de bază spune că firma Dalkia este responsabilă de achiziţia combustibilului pentru furnizarea agentului termic, administrarea patrimoniului centralei şi încheierea de contracte cu angajaţii CET. De cealaltă parte, Primăria Iaşi trebuie să realizeze toate plăţile către furnizori, să emită facturi şi să facă încasările.   

Anexă secretă la o licitaţie cu un singur "jucător"

Pasul următor a fost făcut de Primăria Iaşi în aprilie 2012, când Tribunalul Sindic a aprobat cererea de intrare în insolvenţă a CET Iaşi, cu datorii totale cifrate la 580 de milioane de lei. Administrarea insolvenţei a fost preluată de Societatea „Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL”, reprezentată de administratorul judiciar Corneliu Mititelu. Imediat după decizia Tribunalului Sindic, Primăria Iaşi a deschis un proces pentru revendicarea patrimoniului CET. "Când CET a intrat în insolvenţă, Primăria a început procedurile legate de revendicarea patrimoniului. De altfel, este şi patrimoniul statului. Ca să nu înregistrăm patrimoniul în Consiliul Local intr-un mod forţat, am intrat în instanţă pentru a revendica acest patrimoniu pe cale juridică. În acest timp, la CET a fost numit un lichidator", a justificat acţiunea primarul Gheorghe Nichita. 

În cadrul acţiunii de lichidare, s-a format un comitet al creditorilor în care au intrat inclusiv reprezentanţi ai Primăriei Iaşi. În septembrie 2012, aceştia au fost de acord să cedeze prin vânzare la licitaţie mai multe mii de tone de materiale refolosibile, de tip deşeuri. Practic, fier vechi. Lista completă a bunurilor scoase la vânzare, conform anunţului de vânzare: "deşeu materiale feroase nepregătite (oţel) aprox. 8.371.826,80 kg, deşeu alamă aprox. 60.777,00 kg, deşeu bronz aprox. 285,75 kg, deşeu cupru aprox.16.016 kg, deşeu dee aprox. 170,00 kg, deşeu fier aprox. 5.778,57 kg, deşeu tablă aprox. 437,00 kg, deşeu plumb aprox. 15,00 kg, deşeu inox aprox. 6.989,00 kg, deşeu fontă aprox. 668,00 kg, deşeu mijloace transport aprox. 208.170,00 kg". În total, aproximativ 8.400 de tone de fier vechi.

În afara listei oficiale, într-un mod greu de explicat, administratorul judiciar este acuzat că a mai ataşat o anexă, cu bunuri funcţionale ale CET Iaşi şi cu o valoarea patrimonială de zeci de milioane de euro. Prima categorie - bunuri cu regim special: trei turbine, patru cazane aburi, două încărcătoare, două locomotive diesel. A doua categorie - bunuri aflate sub sechestru, dar care n-au fost aprobate oficial pentru a fi vândute la licitaţie: 11 autoturisme sau autoutilitare.  

"Cât ai de gând să mai licitezi? Oricum dau peste tine!"

Licitaţia a fost adjudecată de Shine Concept, o firmă înfiinţată la Galaţi, mutată la Bucureşti şi cu un administrator din Iaşi. Alături de Shine Concept, la licitaţia organizată de practicianul în insolvenţă Corneliu Mititelu, au mai participat alte trei societăţi, respectiv Colect Metal Iaşi, Remat Scholz Galaţi şi Tomini Trading Constanţa.

Shine Concept şi Colect Metal au oferit preţul cel mai mare, 2,5046 de lei pe kilogram, însă prima dintre firme a fost declarată câştigătoare întrucât se înscrisese la licitaţie cu o oră mai devreme. Aceasta, în ciuda faptului că firma Colect Metal are o cifră de afaceri de 24,5 de milioane de lei, raportată pentru 2011, şi câteva zeci de angajaţi. Calculul arată că Shine Concept ar urma să plătească 21,5 milioane de lei pentru cele peste 8.600 de tone de fier vechi câştigate.

În mod bizar, Primăria Iaşi, ai cărei oficiali susţin că n-au avut habar de "lista fantomă" anexată în mod ilegal pe lângă bunurile convenite să fie scoase la vânzare, n-a fost reprezentată la licitaţie de niciunul dintre cei doi reprezentanţi în comitetul creditorilor.

Actorul principal al licitaţiei a fost, însă, un personaj misterios pe nume George Septimiu Carp, mandatarul societăţii Shine Concept. "Îmi amintesc că era foarte relaxat. În timp ce toţi ceilalţi licitanţi calculau cu pixul în mână şi calculatorul la fiecare strigare, el plusa imediat peste orice ofertă. La un moment dat chiar s-a ridicat şi l-a întrebat pe un ton arogant pe reprezentantul Colect Metal: «Cât ai de gând să mai licitezi? Oricum dau peste tine». Am şi zis de cum l-am văzut că sigur câştigă licitaţia. A fost suspect de relaxat", a povestit unul dintre puţinii participanţi la licitaţie, Virgil Iordache, fost lider sindical la CET, disponibilizat după preluarea centralei de către Dalkia.

CV-ul lui George Septimiu Carp îl prezintă ca un specialist în fraude economice. La sfârşitul lunii februarie 2013 a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Mandatarul Shine Concept era administratorul societăţilor Papirus Trade şi Lerner Group, şi, împreună cu alţi doi parteneri, a fost acuzat că a derulat acţiuni comerciale ilicite prin care au adus un prejudiciu de peste 11 milioane de euro. Decizia instanţei a fost contestată şi se află acum în faza de recurs. 

Acţionariat incert la Shine Concept

Istoricul firmei Shine Concept SRL este greu de descusut, chiar dacă datele de la Registrul Comerţului par a fi clare. Se pare că societatea a fost înfiinţată în 2008 de către doi tineri din Galaţi, Şerban Stavariu şi Silviu Mirică. Activitatea firmei a fost suspendată prin hotărâre judecătorească la sfârşitul anului 2009, dar a fost reactivată în iulie 2010. În momentul licitaţiei, pe lista administratorilor se afla doar Radu-Bogdan Ignat, un tânăr de 28 de ani din Galaţi, acţionar unic şi altă firmă cu nume asemănător, Shine SRL Galaţi. În urmă cu puţin timp, pe lista acţionarilor de la Shine Concept a mai apărut un nume, Dumitru Petrea, un bătrânel de 69 de ani din comuna ieşeană Ciurea.

La cele două numere de telefon trecute în lista de informaţii a firmei Shine Concept de la Registrul Comerţului nu răspunde însă niciunul dintre actualii acţionari. "Nu, nu este domnul Ignat. E greşeală", s-a auzit la celălalt capăt al firului o voce care s-a grăbit să încheie convorbirea. La celălalt număr de telefon, un alt interlocutor anonim a răspuns:

"Nu, nu mai am nicio treabă cu Shine Concept demult, de prin 2000 şi..., nu mai reţin exact. Şi nici domnul Igant nu cred să mai aibă vreo legătură". Convorbirea telefonică iniţiată de reporterul "Adevărul" s-a întrerupt brusc şi n-a mai putut fi reluată ulterior. 

Avocatul din Bucureşti al firmei Shine Concept, unul destul de vocal în urmă cu o lună şi care a obţinut în cursul săptămânii trecute decizie judecătorească pentru executarea silită a bunurilor câştigate de Shine Concept la licitaţie, este misterios în declaraţii acum. "Nu pot să vă dau numele celor care m-au angajat. Sunt administratorii firmei. Avocatul firmei face demersuri pentru ducerea la îndeplinire a unor acţiuni decise de administratori. Întrebaţi-i pe ei mai multe, eu nu sunt în oraş acum. Nu pot să vă dau detalii despre acţiunii viitoare", a declarat telefonic Adrian Simion, avocatul firmei Shine Concept.

Acesta s-a prezentat la sediul CET în cursul săptămânii trecute, alături de Septimiu Carp şi Dumitru Petrea, cei la care se referă, cel mai probabil, ca la "administratori", pentru a ridica fierul vechi câştigat la licitaţie. Oficialii CET le-au închis uşa în nas, iar avocatul a cerut executare silită. Cert este că, dintre cei doi "actori" ai Shine Concept, doar Dumitru Petrea a putut fi găsit, iar acesta a plasat toată puterea de decizie la Septimiu Carp, "un om pe care-l cunoaşte", care l-a cooptat şi l-a făcut administrator cu puteri depline.

Primăria iese la atac. Acuzaţii nu se apără

Pe de altă parte, Primăria Iaşi a ieşit la atac în cursul zilei de ieri şi a anunţat că a înaintat pe data de 20 martie, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi împotriva administratorului judiciar lichidator Management Reorganizare Lichidare SRL Iaşi, coordonată de Corneliu Mititelu. În acelaşi timp, Primăria a solicitat Curţii de Apel Iaşi înlocuirea administratorului judiciar în acest caz, iar viceprimarul spune că a solicitat o ordonanţă preşedinţială pentru suspendarea procedurii de executare silită.

"Motivele sunt foarte simple. Din cauza faptului că, în şedinţa comitetului creditorilor, în procesul verbal al acestora, pe ordinea de zi, când s-a pus problema vânzării unor materiale refolosibile, de tip deşeuri, comitetul creditorilor, acolo unde administratorul judiciar nu are dreptul să intervină, a decis să fie vânzarea doar a acelor materiale recuperabile, de tip deşeu, aşa cum erau prezentate într-o anexă şi care nu fac obiectul acelor bunuri revendicate de Municipiul Iaşi în urma procesului deschis în 2012. Mai mult, în luna mai 2012 i se comunică firmei de lichidare că suntem în proces, revendicăm acele bunuri şi că ele nu fac obiectul niciunei potenţiale înstrăinări. Citez din procesul verbal: «Având în vedere ordinea de zi propusă, administratorul judiciar propune şi membrii comitetului creditorilor sunt de acord să fie valorificate doar materialele recuperabile cuprinse în anexa 13 din raportul privind modalităţile de vânzare a unor bunuri aflate în patrimoniul CET. După soluţionarea dosarului pe rol, în funcţie de rezultate, se vor scoaste sau nu la vânzare activele respective». În mod abuziv, sub sancţiunea de fraudă, acele bunuri care fac obiectul acţiunii de revendicare de către Primăria Iaşi, pentru reîntregirea patrimoniul public al municipiului Iaşi, sunt scoase la vânzare, ceea ce nouă ni se pare o ilegalitate crasă“, a declarat Mihai Chirica, viceprimarul Iaşiului.

Administratorul judiciar Corneliu Mititelu, unul dintre oamenii-cheie ai afacerii, nu a putut fi contactat telefonic, în ciuda insistenţelor, pentru a-şi prezenta punctul de vedere. 

Primăria, notificată despre un potenţial jaf încă din octombrie 2012

Pe de altă parte, declaraţiile publice de indignare pe acest subiect ale oficialilor Primăriei Iaşi au apărut abia după mediatizarea subiectului în presa locală din Iaşi, la sfârşitul lunii februarie 2013. Aceasta, deşi primele informaţii ale unei potenţiale fraude de proporţii ar fi ajuns la nivelul municipalităţii încă din octombrie 2012.

"În 14 martie am cerut ca în termen de 24 de ore firma de lichidare să ne răspundă punctual: de ce în cadrul licitaţiei din 19 oct 2012 s-au scos la vânzare active sunt denumirea de „materiale recuperabile” fără a se respecta hotărârea aprobată de comitetului creditorilor din 5, respectiv 12 septembrie 2012 în care se preciza că se vor scoate la vânzare doar materialele recuperabile? De ce nu s-a pus la dispoziţia membrilor comitetului creditorilor anexa care să arate ce reprezintă acele materiale recuperabile sub formă de mijloace fixe identificate sub număr de inventar aşa cum acestea au fost supuse ulterior valorificării la anexa 2, la lista activelor propuse vânzării? Cum explicaţi faptul că anexa 2 a fost comunicată prin mail la Primăria Iaşi în data de 17 octombrie 2012, deci după o lună, şi apoi, în scris, pe 11 decembrie 2012? Având în vedere prevederile procesului verbal de licitaţie din 19 octombrie cu privire la termene şi modalităţi de plată, vă rugăm să ne comunicaţi ce sume au fost au fost încasate ca urmare a încheierii contractului cu firma Shine din Galaţi, la ce dată şi în ce termen, în condiţiile în care condiţiile procesului verbal spun că suma trebuia vărsată în termen de trei zile?", mai spune Mihai Chirica, reprezentantul Primăriei Iaşi.

Investiţii noi cu cântec pe "cadavrul" CET 

Deocamdată, Primăria n-a primit răspuns la niciuna dintre aceste întrebări. Pe de altă parte, în plin scandal al "jafului CET", primarul Gheorghe Nichita a anunţat că sunt aproape de finalizare două noi investiţii la CET. Un Cazan cu Apă Fierbinte (CAF) la centrala cu numărul 2 din localitatea ieşeană Holboca şi o turbină de ultimă generaţie, pe gaz metan, care ar urma să fie instalată la CET 1, divizia care face obiectul executării silite. Investiţia totală, în jur de 26-27 de milioane de lei, ar urma să fie suportată de Dalkia. 

Important de menţionat este că la CET II Holboca instalaţiile sunt dimensionate să producă agent termic arzând huilă energetică, iar centrala, care nu este vizată de actualul scandal, funcţionează în perioada iernii pentru a asigura încălzirea oraşului. Pe de altă parte, la CET I Tudor Vladimirescu, instalaţiile sunt alimentate doar cu păcură şi gaz metan şi sunt funcţionale pe perioada verii, când oraşul nu are nevoie decât de apă caldă. Specialiştii CET spun că sucursala Tudor Vladimirescu este supradimensionată în acest moment pentru nevoile oraşului, iar viitoarea turbină de 5 Mw pomenită de primarul Nichita ar putea înlocui lejer toate instalaţiile funcţionale scoase la licitaţie. 

CET Iaşi a fost conceput în perioada comunistă pentru a face faţă la peste 100.000 de apartamente, în condiţiile în care, în acest moment, mai sunt în jur de 40.000 clienţi branşaţi la sistemul centralizat. "O astfel de turbină ocupă câteva sute de metri pătraţi maxim. Dacă s-ar pune în funcţiune, n-ar mai fi nevoie de nimic din tot ce există în acest moment la CET I", a explicat Virgil Iordache, fost angajat CET.

Practic, în noul sistem ar urma să fie eliberate peste 15 hectare de teren din cele 19,3 ocupate în acest moment de CET I. Agenţii imobiliari estimează că metrul pătrat de teren ajunge la 100-150 de euro în zonă. Arealul este situat într-unul dintre cele mai importante vaduri comerciale ale Iaşiului, în apropierea campusului studenţesc "Tudor Vladimirescu" şi a unor centre comerciale precum Iulius Mall, Praktiker, Baumax sau Kaufland.  

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările