Istoria imperiului interlop Corduneanu. Judecaţi pentru fapte de crimă organizată, se apără cu tactica „fratele cel mare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Membrii clanului Corduneanu de la Iaşi au depus concluziile scrise din dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de crimă organizată. Interlopii susţin că au fost catalogaţi pe nedrept ca fiind interlopi şi cer justiţiei ca pe 14 octombrie, atunci când este aşteptată pronunţarea în cazul lor, să fie achitaţi.

Cei mai cunoscuţi interlopi din Moldova au ieşit la atac cu doar câteva zile înainte ca instanţa să pronunţe prima decizie în dosarul de crimă organizată în care sunt inculpaţi. Fraţii Corduneanu au depus zilele acestea, prin intermediul avocaţilor, concluziile scrise la acest dosar în care invocă, printre altele, că nu sunt vinovaţi de faptele imputate de Parchet dar şi că ar fi fost catalogaţi pe nedrept ca membri ai unui grup infracţional.

Cordunenii au fost judecaţi timp de cinci ani în acest dosar, în care au fost soluţionate aproape de 100 de termene de judecată, perioadă în care toţi membrii clanului au fost eliberaţi.

Motivul fratelui cel mare

Apărările depuse individual conţin referiri la faptele imputate fiecărui membru, pe care interlopii susţin că nu le-au comis. În documentele ajunse la instanţă sunt însă şi referiri cu privire la familia interlopilor, acuzată că ar fi acţionat ca o adevărată grupare mafiotă, împărţită pe paliere infracţionale conduse separat. “În cadrul unei familii atât de extinse este evidentă şi normală existenţa unei griji a fraţilor mai mari pentru fraţii mai mici, precum şi a unei autorităţi a acestora în cadrul familiei, autoritate bazată pe respect şi ascendent de vârstă. Acest aspect nu înseamnă însă că fraţii mai mari  îi coordonează pe ceilalţi sau că autoritatea fratelui mai mare ar putea fi măcar comparată cu cea a unui lider în cadrul unui presupus grup infracţional organizat”, se arată în concluziile de la dosar ale interlopilor.În aceleaşi documente se menţionează că “nici nu se poate concepe” iniţierea unui grup infracţional de către familia Corduneanu între membrii acesteia fiind “simple relaţii de familie”.

image
“În mod evident, nici nu există o posibilitate reală şi palpabilă pentru organul de urmărire penală să precizeze toate aceste aspecte, deoarece acest «grup infracţional organizat» nu a existat niciodată, fiind vorba doar despre membrii  unei familii numeroase şi afinii lor, cărora DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi le-a pus eticheta de «grup infracţional» în mod abuziv şi forţat pentru a se realiza o trimitere în judecată spectaculoasă cu un numar mare de capete de acuzare şi cu infracţiuni pedepsite cu ani grei de inchisoare”, mai spun Cordunenii.

Pronunţarea, de Sfânta Parascheva

La ultimul termen de judecată Tribunalul Maramureş, care a judecat acest dosar, a decis, intempestiv, să încheie judecata şi să stabilească pronunţarea pentru 14 octombrie, atunci când, la Iaşi, se va celebra Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva. Procurorii DIICOT au cerut instanţei să aplice pedepse cu executare îndreptate spre maximul pedepsei. La rândul lor, interlopii au cerut să fie achitaţi, formulând, în subsidiar, cererea pronunţării unor pedepse cu suspendare. “Vă solicităm să analizaţi situaţia de fapt reală prezentată şi care rezultă şi din actele de la dosar, prin raportare şi la elementele constitutive ale infracţiunii menţionate (constituire de grup infracţional organizat) se impune să constataţi că această infracţiune nu există, fiind vorba doar de relaţii de familie dovedite cu acte de stare civilă, considerent pentru care se impune achitarea”, susţin inculpaţii.

De asemenea, avocaţii Cordunenilor au mai cerut ca judecătorul de caz să aplice Codul Penal precedent, ca fiind mai favorabil interlopilor. “Prin aplicarea dispoziţiilor Noului Cod Penal s-ar ajunge la reţinerea unui număr de infracţiuni mult mai ridicat în sarcina inculpatului decât cel pentru care a fost trimis in judecata (de exemplu, infracţiunea de înşelăciune prevazută în formă continuată s-ar transforma în atâtea infracţiuni câte părţi vătăate sunt reţinute), fapt care ar genera în final un cuantum de pedeapsa rezultantă extrem de ridicat”, au motivat apărătorii Corduneanu.

Ce conţine dosarul clanului Corduneanu

Dosarul clanului interlop Corduneanu a ajuns în instanţă în anul 2010, fiind instrumentat de procurorul Vasile Chifan. La momentul trimiterii în judecată, era considerat cel mai voluminos dosar de crimă organizată din România, numai rechizitoriul însumând câteva sute de pagini. În principal, procurorul de caz argumenta modul de coagulare a clanului Corduneanu în jurul lui Costel, liderul de necontestat al grupării. Fraţii acestuia, cum ar fi Adrian, Gelu sau Vasile Călin ar fi avut rolul de a conduce diverse paliere infracţionale ale clanului, printre care traficul de persoane, faptele de violenţă, furturile sau infracţiunile bancare şi imobiliare.

Cumnaţi, socri soţii sau pur şi simplu locotenenţi din primele eşaloane ale clanului au fost, de asemenea, deferiţi justiţiei. Alte trei dosare disjunse din cel original, care detaliau fiecare palier infracţional şi prin care au fost trimişi în judecată, în special, “săgeţi” ale grupării au fost de asemenea trimise, ulterior, în instanţă.

Istoria clanului

Notorietatea clanului Corduneanu a crescut de-a lungul anilor proporţional cu scandalurile şi dosarele penale în care membrii acestei grupări au fost implicaţi. Clanul s-a coagulat la începutul anilor 2000 în jurul fratelui cel mai mare din familie, Costel, un fost sportiv de performanţă care în anii ’90 a fost acuzat că a comis mai multe furturi în Polonia. În aceeaşi decadă, Costel Corduneanu a făcut parte de două ori din lotul olimpic al României, la olimpiadele din 1992 şi din 1996.


Adrian Corduneanu (dreapta), într-o fotografie din 1996 FOTO Facebook

corduneanu

Costel a practicat luptele libere şi la ambele competiţii sportive s-a clasat pe locuri fruntaşe. La începutul anilor 2000, Costel Corduneanu a fost arestat de câteva ori, fiind însă eliberat de fiecare dată de către judecători. La acea vreme, aveau să stabilească procurorii ieşeni ulterior, Cordunenii au început să se grupeze pe paliere infracţionale. Au mobilizat sute de hoţi pe care i-au trimis în ţările din Vestul Europei, iar în ţară au început să se specializeze pe infracţiuni imobiliare sau cămătărie.

În 2004, Costel Corduneanu şi alte persoane din familia sa au fost arestate într-un dosar de trafic de droguri în care Costel a fost acuzat că a instrumentat introducerea de stupefiante în ţară, droguri ce ar fi fost aduse din ţările Baltice. Abia în 2013 a fost finalizat acest dosar, mai mulţi membri ai clanului fiind condamnaţi. Nu şi Costel Corduneanu, care a fost achitat definitiv şi care, ulterior, a dat în judecată statul român pentru a obţine despăgubiri.


Adrian Corduneanu, aruncând cu bani în manelistul Florin Salam, într-o fotografie de acum 15-20 de ani FOTO Facebook

corduneanu

În 2013, unul dintre membrii clanului Corduneanu, Gelu, a fost arestat alături de alte personaje ale lumii interlope fiind acuzat de trafic de influenţă. Interlopii erau acuzaţi că ar fi primit 40.000 de euro de la o proxenetă căreia i-au promis că pot interveni pe lângă doi judecători de la Curtea de Apel din Iaşi pentru reducerea unei pedepse. În acest dosar au fost implicaţi, ulterior, şi Costel Corduneanu, precum şi Vasile Călin, un alt frate de-al liderului.

În urmă cu câteva luni, Costel Corduneanu a petrecut 24 de ore în arest după ce a fost acuzat de trafic de arme. Interlopul ar fi comandat introducerea în ţară a unei arme de foc, interceptată în Vaslui de către autorităţi. Procurorii nu au putut demonstra însă legătura dintre Corduneanu şi persoanele care deţineau arma iar interlopul a fost eliberat.
 

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite