Iniţiativă legislativă pentru declararea Iaşiului drept „Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989“

Momentul cel mai „fierbinte" al zilei de 22 decembrie 1989 la Iaşi a fost arderea de cărţi în Piaţa Unirii

Iniţiativa legislativă subliniază faptul că, deşi întâmplările, documentele şi istoricii consemnează importanţa pe care Iaşiul a avut-o în anul 1989, titlul de „oraş-martir” nu este încă unul atribuit oraşului în mod oficial.

Dan Lungu, senator USR, a înaintat Biroului permanent al Senatului spre dezbatere şi adoptare o iniţiativă legislativă pentru declararea Municipiului Iaşi, „Oraş – martir al Revoluţiei din Decembrie 1989”. Această propunere a apărut în contextul în care, în luna decembrie a acestui an, se împlinesc 30 de ani de la manifestările curajoase de contestare a dictaturii din România, petrecute în 1989. 

„Nu trebuie să ignorăm această ordine cronologică a faptelor, actele de curaj ale românilor şi pierderile pe care ei le-au suferit în 1989. Anul acesta, la împlinirea a 30 de ani de la Revoluţie, cred că e important ca absolut toate întâmplările de atunci să fie readuse în amintire şi incluse în istoria noastră recentă prin toate mijloacele de care dispunem – fie ele unele educative, fie culturale sau legislative. Ieşenii trebuie să ştie şi să conştientizeze rolul pe care Iaşul l-a avut în 1989”, a menţionat Dan Lungu, senator USR. 

Potrivit istoricilor, manifestările împotriva regimului dictatorial, din 1989, au fost iniţiate la Iaşi, de un grup de dizidenţi care au început să pună la cale o demonstraţie împotriva regimului. Aceştia s-au mobilizat treptat şi, deşi şi-au dat seama că în timpul organizării a existat o scurgere de informaţii, şi-au asumat riscul mai departe şi au continuat să se pregătească. 

Astfel că, evenimentele care au dus la răsturnarea regimului au izbucnit iniţial în noaptea dintre 13 şi 14 decembrie, când manifestele tipărite ale organizatorilor, care anunţau evenimentul, au început să fie distribuite. 

Miliţia şi Securitatea însă i-au identificat şi i-au arestat extrem de rapid, pentru a preveni ceea ce avea să izbucnească după câteva zile la Timişoara. Evenimentul ar fi trebuit, conform planurilor acestora, să se desfăşoare pe data de 14 decembrie, în Piaţa Unirii din Iaşi.  

Printre scrierile menţionate de către senatorul USR şi în expunerea de motive a iniţiativei legislative înaintate se numără volumul Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989: Geniul Carpaţilor, semnat de istoricul polonez Adam Burakowski, sau Memorialul durerii: Întuneric şi lumină, al jurnalistei Lucia Hossu Longin.

Textul iniţiativei legislative poate fi consultat aici.