INFOGRAFIE Spune ce mânânci ca să-ţi zic de unde eşti!

Moldovenii sunt mari amatori de mămăligă, oltenii nu se încurcă atunci când vine vorba de un păhărel, în timp ce muntenii preferă legumele şi fructele, iar ardelenii lactatele. Specialiştii spun că „meniul“ zilnic al românilor diferă de la regiune la regiune în funcţie de venituri, dar şi de educaţie, tradiţie şi religie.

Preferinţele alimentare ale românilor au ajuns uneori chiar motiv de bancuri. Astfel, moldovenii sunt „mămăligari", oltenilor le cam place băutura, iar cei de la munte nu trăiesc fără brânză, lapte şi carne. Folclorul se regăseşte însă în statistici. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut moldovenii au consumat fiecare câte 2,1 kilograme de mălai, în timp ce restul românilor au mâncat puţin mai mult de jumătate de kilogram de mămăligă.

Citeşte şi:
Evoluţia bolilor la români: „De la 1700, încep marile necazuri ale poporului"

Alimentaţia românilor de altădată: Mihai Viteazul, poreclit „Mălai-Vodă"

Locuitorii din nord-estul ţării mai conduc detaşat şi în topul consumatorilor de ouă. Cu o medie de 14,4 bucăţi în ultimul trimestru din 2010, moldovenii au depăşit următoarea regiune din „top", anume vestul, care consumă doar 13,7 ouă pe cap de consumator. Moldovenii preferă şi mâncărurile tradiţionale, brânza şi smântâna fiind alimente care au înregistrat în această zonă un consum mai mare, de 1,68 de kilograme, comparativ cu 1,3 kilograme în restul ţării.

„Bucătăria moldovenească este foarte apreciată. Au venit şi prieteni de-ai mei din străinătate cărora le-a plăcut mult tochitura tradiţională. În ceea ce priveşte regimul, am încercat să mănânc cât mai echilibrat şi cu cât mai puţine grăsimi. Şi da, chiar îmi place mămăliga", a declarat Cornelia Grecu (25 de ani), din Iaşi.

Pâinea se vinde bine în sudul ţării

Locuitorii din sudul şi sud-vestul ţării se remarcă în acest clasament în ceea ce priveşte consumul de pâine şi al produselor de panificaţie. Doar în ultimul trimestru al anului trecut, aceştia au mâncat nu mai puţin de 11,2 kilograme de pâine şi de covrigi. Pe locul secund se află bănăţenii, cu 9,9 kilograme consumate în aceeaşi perioadă. Oltenii mai conduc şi în topul consumatorilor de băuturi alcoolice, unde sunt urmaţi nu la mare distanţă de moldoveni.

Potrivit statisticilor, bănăţenii sunt cei mai mari amatori de dulciuri din ţară. La polul opus se situează oltenii şi cei din sud-estul ţării care au consumat cam 10 procente din cât au cumpărat bănăţenii. Vestul ţării conduce şi la capitolul consum de carne cu 4,73 kilograme pe cap de locuitor, alături de cel de cartofi, fiecare locuitor al zonei consumând în ultimul trimestru din 2010 aproximativ 4,2 kilograme de cartofi. Cele mai mici cantităţi din aceste produse le consumă oltenii şi muntenii.  

Cel mai bun medic, propriul organism

Se pare că locuitorii din regiunea de sud-est sunt cei mai puţin predispuşi la excese. Aceştia ocupă ultimele poziţii la majoritatea grupelor de produse analizate de statisticieni. Explicaţia lor este că încearcă să aibă un regim cât mai sănătos, „ajutaţi" şi de preţurile mari. „Cel mai bun medic e propriul organism, pe care este bine să îl asculţi. Am un regim alimentar sănătos, echilibrat. Urmăresc tratate pe teme de sănătate, citesc cărţi", a declarat Ticu Ghecenco (48 de ani), din Galaţi. Şi antropologii confirmă acest echilibru alimentar inspirat din modelul vestic, specific şi în alte zone. „Locuitorii din centrul ţării sunt mai echilibraţi pentru că aici se aplică şi modele străine, aşa că locuitorii acestei zone sunt mai cumpătaţi", a precizat Stelian Dumistrăcel.

Nici locuitorii din nord-vestul ţării nu ies în evidenţă în clasamentele INS. Clujeanca Eugenia Broscoi (50 de ani), de meserie sudor, crede că are o alimentaţie cât de cât echilibrată. „Noi chiar avem grijă la ce mâncăm, fără grăsimi prăjite, să nu prindem proporţii şi să nu avem probleme de sănătate. Din păcate, fructele sunt din ce în ce mai scumpe", a precizat clujeanca.

Bucureştenii trăiesc „eco"

Cea mai vizibilă diferenţă între regiuni este înregistrată în cazul consumului de apă minerală şi suc. Un bucureştean a băut, în medie, 11,5 litri în ultimul trimestru al anului, în timp ce un oltean s-a mulţumit doar cu 3,8 litri de apă îmbuteliată. Fructele, legumele, apa minerală şi sucurile au fost anul trecut cele mai consumate produse de către bucureşteni.

Diferenţele sunt sensibile faţă de restul ţării, în ceea ce priveşte fiecare categorie de produse în parte. Astfel, dacă un muntean a consumat în medie aproape 9 kilograme de fructe, un bucureştean a avut parte de o cantitate semnificativ mai mare, anume 15 kilograme. Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte consumul de legume şi conserve de legume. În Bucureşti, acesta a fost de 23 de kilograme de persoană, iar în centrul ţării de 20 de kilograme.

„Mămăliga este sfântă"

Cu toate că specificul alimentar din regiunile ţării trebuie pus în primul rând pe seama veniturilor, specialiştii în economie nu-şi bazează explicaţiile exclusiv pe acest aspect. „Există mai mulţi factori care dau contur preferinţelor alimentare: tradiţia, veniturile, bineînţeles, dar şi credinţa şi posturile. Se ştie că Moldova este regiunea în care sunt cei mai mulţi credincioşi", a precizat Vasile Cocriş, economist. El mai susţine că, în cazul locuitorilor  din partea de nord-est a ţării, chiar dacă nivelul de venituri ar fi altul, preferinţele alimentare nu s-ar schimba semnificativ. „Mălaiul, cu lactatele şi ouăle alcătuiesc tradiţionala tochitură moldovenească. Dacă veniturile ar fi mai mari, nu cred că s-ar schimba ceva, mai ales că în Moldova există cea mai mare populaţie rurală", a mai precizat Cocriş.

Opinia acestuia este susţinută şi de antropologul Stelian Dumistrăcel. El spune că tradiţia are un rol semnificativ în obiceiurile alimentare ale populaţiei: „Bugetul locuitorilor Moldovei a fost sărăcăcios şi în trecut. De aceea s-a creat o deprindere de a consuma mămăligă. La ţară se face şi de trei ori pe zi. Mămăliga este sfântă, este caracteristică pentru moldoveni".

Metodologia de cercetare

Raportul „culinar" se bazează pe chestionare întocmite în fiecare judeţ. „La Iaşi avem 26 de puncte de analiză. Fiecare familie are un jurnal în care trece cheltuielile pe care le realizează cu întreţinerea, dar şi cu alimentele, pe grupele pe care le stabilim în cercetare", a explicat Gheorghe Chirilă, şeful Direcţiei de Statistică Iaşi.

Sărăcia ne schimbă coşul zilnic

În România, legumele sunt scumpe, dar alcoolul este ieftin

Sociologii susţin că o analiză a consumului alimentar al românilor trebuie să înceapă cu ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare din totalul coşului de consum. „România ocupă primul loc într-un clasament european, cu o pondere de peste 30%. Comparaţia cu alte state ne este complet defavorabilă, dacă media europeană depăşeşte cu puţin 10%. Cu siguranţă că aceste cifre s-au modificat simţitor din cauza crizei globale: mai puţini bani poate însemna o scădere general a consumului, cu rate anuale de 5%, sau, dacă nivelul se păstrează, poate desemna o scădere a calităţii produselor achiziţionate", a explicat sociologul Adrian Netedu.

Acesta mai susţine că este posibil să existe o evoluţie negativă în continuare, în ambele sensuri, din moment ce statisticile Eurostat confirmă că România ocupă locul secund în Europa la scumpirile la alimente, media acestor creşteri fiind de aproximativ 14,5%.
„Creşterile cele mai mari au fost la legume, de exemplu la cartofi, dar şi la alimentele de bază luate frecvent în calcul de forurile europene: pâinea şi produsele de panificaţie, carnea, lactatele şi ouăle.

Este adevărat că preţurile din România sunt în multe cazuri mai mici decât media europeană însă raportarea la puterea de cumpărare efectivă este revelatoare. În acest context ne aşteptăm la diferenţe de consum alimentar specifice în România după nivelul de trai şi expunerea la sărăcie specifice fiecărei regiuni în parte. De aceea ne aşteptăm la consumuri alimentare specifice mai ales în regiunile expuse mai mult la sărăcie precum cea de nord-est, sud-est şi sud-vest", a completat sociologul. 

„Românii nu mănâncă fructe şi legume"

Specialiştii în alimentaţie susţin că una dintre cele mai importante carenţe în alimentaţia românilor este reprezentată de legume şi fructe. Conform statisticilor, doar locuitorii din Bucureşti nu prezintă probleme din acest punct de vedere. „Mai ales în Moldova, dar şi în majoritatea regiunilor ţării nu se consumă destule legume. Chiar m-am confruntat cu această problemă. Au venit oameni de la sat care mi-au spus că nu ştiu ce legume să mănânce. Faţă de Bucureşti, mai ales la sate, oamenii nu au varietate de legume", a precizat specialistul endocrinolog dr Veronica Mocanu.

O alimentaţie sănătoasă şi echilibrată depinde de mai mulţi factori, printre care se numără în primul rând specificul vârstei.
Recomandări „Eu aş vedea imaginea alimentaţiei sănătoase mai mult ca o farfurie, nu ca o piramidă, deoarece la alimentele de la vârful piramidei se ajunge foarte greu. O farfurie sănătoasă depinde de vârstă. Dar niciodată nu trebuie să lipsească produsele cu amidon, legumele, fructele, lactatele, carnea şi un pic din produsele bogate în zahăr şi grăsimi. Laptele şi carnea trebuie să fie în proporţii mai mari la copii, la fel şi produsele care conţin amidon, precum pâinea, mămăliga, cartofii şi fasolea. La copii e nevoie de acestea, dar odată cu înaintarea în vârstă trebuie reduse", a recomandat Veronica Mocanu.

" Locuitorii din centrul ţării sunt mai echilibraţi pentru că aici se aplică şi modele străine, aşa că aceştia sunt mai cumpătaţi. "
Stelian Dumistrăcel
antropolog

" Există mai mulţi factori care dau contur preferinţelor alimentare: tradiţia, veniturile, bineînţeles, dar şi credinţa şi posturile. "
Vasile Cocriş
economist

" Am cărţi şi cumpăr destul de des reviste care abordează teme legate de alimentaţie şi sănătate. Ţin cont de recomandările medicilor nutriţionişti. "
Aurora Ştefăniţă
Galaţi

" Dintre carne şi vegetale, aş alege legumele şi fructele. Din păcate, fructele care sunt preferatele mele sunt din ce în ce mai scumpe. "
Eugenia Broscoi
Cluj-Napoca