Ieşenii au găsit E.coli rezistentă la tratament

Ramona Moraru analizează tulpinile bacteriei care a ucis zeci de oameni în Europa

O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi este pe punctul de a confirma o nouă tulpină a bacteriei responsabile pentru decesul a zeci de oameni în Europa.

Zeci de ani de pregătire în domeniul medicinei veterinare şi stagii de cercetare în Franţa. Aceasta este reţeta folosită de dascălii cercetători de la Universitatea Agronomică din Iaşi. Un doctorand şi doi profesori de aici au făcut recent o descoperire unică în ţară. Au găsit o nouă tulpină a Escherichiei Coli, cunoscută sub denumirea de E.coli. Bacteria a ucis deja două animale în zona Moldovei.

„Cazurile de aici vin de la un cu totul alt tip de E.coli. Este o tulpină care determină apariţia unor crescături pe organe. Aceastea evoluează în timp ca o afecţiune cronică ce determină apariţia unor noduli mai mari. Este o noutate deoarece apare la bovine, când de obicei o găseam la păsări. Sunt două cazuri din ferme diferite, iar până acum în ţară nu au fost descrise cazuri decât la păsări“, spune Mihai Carp-Cărare, profesor la Catedra de Microbiologie.

Ultimul din viţeii de la care specialiştii Universităţii  Agronomice din Iaşi au prelevat probe de ţesuturi a murit în patru săptămâni de la contactarea bacteriei. Cu toate acestea, specialiştii nu au realizat încă analize detaliate ale bacteriei, pentru a vedea ce efecte va avea aceasta asupra organismului uman.

Antibioticele cresc rezistenţa bacteriei
„La viţel, infecţia s-a manifestat cu sindrom diareic şi leziuni la nivelul diferitelor organe, ficat, rinichi şi sindroame hemoragice“, a precizat şi prorectorul Gheorghe Săvuţa. Profesorii de la Agronomie susţin că este posibil să mai apară şi alte tulpini de E.coli rezistente la tratament deoarce în crescătoriile de animale, care sunt o  „pepinieră“ pentru bacterie, tratamentele cu antibiotice se fac „după ureche“.

„În ferme apar tulpini rezistente pentru că animalele sunt tratate haotic cu antibiotice. Lupta pentru supravieţuire este şi la micro-organisme. Bacteriile devin astfel rezistente la tratamente. Se greşeşte când se fac tratamente cu antibiotice puternice, de ultimă generaţie“, mai spune prorectorul. Acesta susţine teoria care explică răspândirea rapidă a infecţiei cu E.coli în toată Europa.

„Sunt mai multe tipuri de toxine. O 104 este cel mai nou tip, cel răspândit acum în Europa. Este posibil ca la originea acestei epidemii să se afle fecale de animale contaminate, care au fost utilizate ca îngrăşământ la ferma bio. Acestea s-au depus pe seminţele fecundate, pe alimente. Este logică această ipoteză, dar nu trebuie să ne speriem că toate alimentele din ferme bio sunt contaminate“, este de părere Săvuţa.  În echipa de la Agronomie a intrat şi o tânără aflată la studii doctorale. Ramona Moraru era în Franţa, la un stagiu de cercetare, atunci când epidemia de E.coli a început să devină o problemă la nivel european.

Cum ne ferim de contaminare
„Analizam cât rezistă bacteria în platforma de gunoi înainte de a fi folosită ca îngrăşământ. Am citit şi ziarele din ţară care prezentau 140 de morţi, iar sursele oficiale din Franţa spuneau de 140 de persoane infectate“, spune tânăra.

Conform cercetătorilor, cea mai sigură cale de evitare a infecţiilor cu E.coli este respectarea unui regim de igienă corespunzător. „Nu există vaccin pentru această bacterie. Legumele trebuie spălate temeinic înainte de a fi consumate“, explică profesorul Carp-Cărare.