Ierarhul care a adus prima tiparniţă la Iaşi: povestea mitropolitului Dosoftei Barila, „un om cum nu a mai văzut ţara“

Ierarhul care a adus prima tiparniţă la Iaşi: povestea mitropolitului Dosoftei Barila, „un om cum nu a mai văzut ţara“

Casa Dosoftei de la Iaşi, locul în care a funcţionat tiparniţa adusă de Mitropolitul Dosoftei  FOTO: Arhivă

Mitropolitul Dosoftei Barila, cărturar, poet şi traducător român, ştia să vorbească fluent cinci limbi. Înaltul ierarh a adus la Iaşi, în 1679, prima tiparniţă, pe care a folosit-o pentru a tipări cărţi în limba română.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înaltul ierarh care a adus prima tiparniţă în Moldova s-a născut în 1624 la Suceava, într-o familie cu legături boiereşti.
 
Dimitrie, după cum a fost botezat, a fost şcolit de cei mai cunoscuţi dascăli din Moldova, la Colegiul de la „Biserica Trisfetiţelor”, şi apoi în Ucraina, la şcoala Frăţiei Ortodoxe de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”. Pe parcursul studiilor, viitorul mitropolit a învăţat să scrie şi să vorbească fluent în cinci limbi: greacă, latină, slavona bisericească, polonă şi ucraineană. 
 
În 1649, tânărul Dimitrie s-a călugărit la Mănăstire Probota, primind numele de Dosoftei. Pentru că a dovedit pricepere şi pregătire, monahul a ajuns stareţul mănăstirii, fiind călăuza celor ce voiau să îmbrăţişeze viaţa monahala.
 
Zece ani mai târziu, ieromonahul Dosoftei a fost numit episcop de Huşi, apoi episcop de Roman. În 1671, Dosoftei este ales Mitropolit al Moldovei, fiind renumit pentru blândeţea şi înţelepciunea sa. Într-o însemnare de la acea vreme, cronicarul Ion Neculce spune despre noul mitropolit că este un om cum nu a mai văzut:
 
„Acest Dosoftei mitropolit nu era om prost (simplu) de felul lui. Şi era neam de mazâl. Prea învăţat, multe limbi ştia: elineşte, sloveneşte, şi altă adâncă carte şi-nvăţătură. Deplin călugăr şi cucernic, şi blând ca un miel. În ţara noastră, pe ceasta vreme nu este om ca acela”.
 
Mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi-a valorificat cunoştinţele căpătate în şcoli prin traducerea şi tipărirea de cărţi religioase în limba română, prima dintre ele fiind „Psaltirea în versuri”. Înaltul Ierarh a revizuit traducerea Vechiului Testament făcută de spătarul Nicolae Milescu, text care a fost inclus în Biblia de la Bucureşti, din 1688.
 
După doi ani de la preluarea Mitropoliei Moldovei, Dosoftei a plecat în Polonia, din cauza schimbărilor politice din ţară, pe scaunul mitropolitan de la Iaşi fiind numit Teodosie, episcopul Romanului. În 1674, Mitropolitul Dosoftei revine pe aceeaşi funcţie la Iaşi, Teodosie retrăgându-se la Mănăstirea Bogdana.
 
Odată reinstalat pe scaunul mitropolitan, Dosoftei îşi reia activitatea de mare cărturar şi tipăreşte în limba română „Dumnezăiasca Liturghie” „Psaltirea de-nţăles” şi „Molitvănic de-nţăles”. Vreme de patru ani, din 1682 până în 1686, Mitropolitul Dosoftei a tradus în limba română, după ediţii greceşti şi slavone, „Viaţa şi petrecerea sfinţilor”, operă neterminată din cauza plecării sale forţate în Polonia.
 
Cartea cuprinde vieţile sfinţilor români pe care mitropolitul i-a cunoscut personal şi vieţile celor pe care poporul român îi iubea: „Dară tocma şi din rumâni mulţi sfinţi sânt, carii am şi vădzut viaţa şi traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de Voroneţ, şi Rafil de Agapia, i-am sărutat şi svintele moştii. Apucat-am în dzâlele noastre părinţ nalţ la bunătăţ şi-n podvig, şi plecaţ la smerenie adâncă. Părintele Chiriac de Beserecani, gol şi ticăloşit în munte 60 de ani. Şi Chiriac de Tazlău, Epifanie de Voroneţ, Partenie de Agapia. Dară Ioan de Râşca, arhiepiscopul acel svânt şi minunat, Inochentie de Pobrata şi Istatie!”. Mitropolitul Dosoftei a murit în 1693, în Polonia, fiind înmormântat la Biserica „Naşterea Domnului” din Jolkiew, care se află în prezent în Ucraina.
 
Citeşti şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: