Iaşiul, codaş în cursa pentru capitală culturală europeană. Aflaţi cum s-au mobilizat Clujul şi Timişoara

Clujul şi Timişoara, principalii contracandidaţi, au organizat deja dezbateri şi au format consorţii şi grupuri de lucru. Autorităţile din Iaşi abia au luat legătura cu o firmă de consultanţă pentru a vedea care sunt paşii de urmat în cursa pentru capitala culturală europeană.

Atât Cluj-Napoca, cât şi Timişoara au infiinţat consorţii şi grupuri de lucru pentru pentru elaborarea documentului de candidatură la titlu. Primăria Cluj a înfiinţat anul trecut „Cluj-Napoca-Capitala Culturală Europeană 2020" şi a început din 2009 cu dezbateri publice.

„S-au format şapte grupuri de lucru, formate din rectorii universităţilor, reprezentanţii mediului de afaceri, instituţii publice, ONG-uri. Fiecare lucrează la proiecte pe domenii, iar la sfârşitul anului le vom centraliza pentru a forma o strategie unitară", a spus Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Edilii visează o capitală europeană. Aflaţi cu ce vrea Iaşiul să devină pol al culturii (FOTO)

Şi la Timişoara, s-a format un consorţiu pentru sprijinirea candidaturii oraşului în obţinerea titlului de capitală culturală europeană. Au fost organizate dezbateri şi întâlniri cu parlamentari, autorităţi locale, fundaţii, oameni de afaceri şi s-a semnat un angajament de susţinere a proiectului „Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2020".

Primăria a început de un an dialogul cu Ministerul Culturii pentru susţinerea proiectelor timişorene. Tot pentru sprijinirea candidaturii, Filarmonica Banatul a iniţiat un proiect de înfinţare a unui Centru de turism cultural euroregional la Timişoara. În plus, Teatrul Naţional Timişoara a înfiinţat în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti o secţiune europeană - Festivalul European al Spectacolului Timişoara.

Iaşiul, în cursă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Avem un oraş. Ce facem cu el?

Primăria Iaşi s-a rezumat la centralizarea datelor de contact din partea firmelor de consultanţă. „Avem contacte ale firmelor de profil cu care vrem să stabilim întâlniri, să avem consultanţa necesară pentru a parcurge toţi paşii", a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

Modelul Sibiului, demn de urmat

Primăria Sibiu a investit 35 de milioane de euro în reabilitarea celor trei pieţe centrale din oraş, reabilitarea centrului istoric şi a iluminatului public, a infrastructurii rutiere şi culturale, în modernizarea a 46 de artere principale. Edilii au prezentat 337 de proiecte, însumând 2.062 de evenimente şi pentru dezvolta legăturile cu oraşul, a cofinanţat cu 92 de milioane de lei modernizarea Aeroportului.

„Marele câştig al Sibiului după acest an este cu certitudine vizibilitatea sporită de care beneficiază. Un alt beneficiu ar fi experienţa pe care am dobândit-o în urma organizării unui program de o asemenea anvergură, care este cu siguranţă luată în considerare de operatorii culturali", a spus Mirela Gligore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.