Iaşi: Regiunea pe scurt/Burdujeni, fruntaşul în topul gunoaielor

Suceava

Burdujeni, fruntaşul în topul gunoaielor


Cea mai murdară zonă din oraş, în opinia sucevenilor, este Burdujeniul, cartierul cu cei mai mulţi locuitori. Chiar dacă personalul de la salubritate curăţă conştiincios fiecare parte a zonei, rămân locuri unde gunoaiele se bucură de libertate. Pe locul doi în topul cartierelor cu cel mai mult gunoi se află Iţcaniul, unde locatarii se plîng de mizeria de pe spaţiile de agrement. “Cred că în această zonă se găseşte cel mai mult gunoi, mai ales în zona pădurii. Acolo fac picnicuri toţi şi cînd pleacă lasă acolo toate ambalajele posibile. Am impresia că printre copaci nu intră nimeni de la salubritate să facă curat.  Însă acest lucru nu înseamnă că oraşul este murdat. În ansamblu este un oraş îngrijit” mărturiseşte Mirela P., pensionară. Celelalte patru cartiere: Centru, Zamca, Obcini şi George Enescu sunt menajate din acest punct de vedere, deoarece pe străzi se află în permanenţă oamenii de la Rosal, firma de curîţenie de pe Municipiu.


Bacău

Şcolile băcăuane, în paragină la început de an şcolar


Cu două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar aproape jumătate din cele 1038 de unităţi de învăţământ din judeţul Bacău nu au obţinut încă autorizaţia sanitară de funcţionare. Conform unei situaţii întocmită de către Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Bacău 436 de şcoli, grădiniţe şi licee din judeţ nu deţin autorizaţia sanitară de funcţionare. Din acestea 399 sunt în mediul rural şi 37 în mediul urban.Cu toate că situaţia este cât se poate de alarmantă reprezentanţii ISJ Bacău nu sunt foarte îngrijoraţi şi cred că până pe 15 septembrie foarte multe şcoli vor reuşi să intre în legalitate. (Claudiu Banea)


Botoşani

Zarzavaturi şi legume proaspete în locul buruienilor şi mărăcinilor

Ideea de a face o grădină de zarzavat şi legume aparţine managerului Maternităţii Botoşani care vrea astfel să reducă o parte dintre cheltuielile unităţii pe timp de criză dar şi să asigure hrană sănătoasă pacientelor. Pasionată de grădinărit şi preocupată de un regim sănătos de viaţă, medicul Maria Olaru s-a gândit să tranforme terenul viran din spatele unităţii într-un rai al verdeţurilor. ,,Eu stau la casă şi am propria grădină de unde mă aprovizionez mereu cu legume proaspete. Nu cumpăr nimic din piaţă. Fac economie şi mănânc sănătos. M-am gândit că aş putea face acelaşi lucru şi la spital”, a declarat dr. Maria Olaru, managerul maternităţii. Iniţiativa medicului a fost apreciată de toţi angajaţii care au ajutat la tranformarea terenului de 1000 de metri pătraţi într-o grădină de legume de invidiat. (Dumitru Călinescu)


Iaşi

Copiii învaţă în şcoli neautorizate de ani de zile


An de an, aceleaşi şcoli nu primesc avizul de funcţionare din partea Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. Un procent de 25% îşi primesc elevii şi copii de grădiniţă în spaţii improprii, fără apă potabilă şi fără toaletă corspunzătoare. „Există o serie de unităţi care de cîţiva ani nu mai ăprimesc autorizaţie de funcţionare de la noi. De vină sunt autorităţile locale dar şi cele centrale pentru că nu se remediază situaţia“, a declarat vasile C epoi, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. Copii din comuna Şcheia merg la şcoală de ani de zile în clădiri improprii. Unele dintre ele au început să fie refăcute, dar banii alocaţi au fost puţini şi nu au fost finalizate de cel puţin doi ani. Aproape 100 de micuţi din satul Cioca Boca vor învăţa şi în acest an tot în casa pădurarului, în casa unui localnic plecat din ţară şi în clădirea unei case de rugăciuni. (Dumitriţa Neamţu)


Neamţ

Gospodinele pietrence calculează fiecare leu pentru murături

Nici perioada conservelor nu mai scapă comercianţii din pieţe de la faliment. Agricultura devine o meserie grea atunci când munca de peste an este vândută la preţuri de nimic în prag de toamnă, doar să nu rămână legumele pe tarabe. Pietrenii merg acum la cumpărături pentru iarnă cu pungile, nu cu sacii aşa cum se obişnuia în sezonul zarzavaturilor. Primii care simt efectele economiei sunt comercianţii care peste vară muncesc serios ca recolta să fie una bogată. Marfa este aşezată pe tarabe nu mai stârneşte interesul clienţilor ca în anii precedenţi. (Mădălina Stan)