FOTO VIDEO Locurile din Iaşi unde istoria se trăieşte la prezent. Monumentele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni ţin vii amintirile lui Cuza şi ale familiei Sturdza
0
Două clădiri importante pentru istoria românilor îşi duc veacul, cuminţi, departe de gălăgia urbană şi îmbulzeala de la oraş. Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa şi Castelul Sturza de la Miclăuşeni sunt printre cele mai importante monumente istorice ale judeţului Iaşi, prezentate în campania Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
Sunt înconjurate de arbori înalţi. Vremurile tulburi de odinioară, în care au rămas fără ocrotire, şi-au pus amprenta asupra lor. Dar au rezistat. Cu greu. Prin războaie. Prin naţionalizare. Prin clipele de barbarie ale norodului. Prin cele de umilinţă oferite de străini. Prin cele de neputinţă ale noastre, cei care nu am înţeles că suntem datori să le purtăm de grijă. Ele au rezistat. Şi au atât de multe de spus. Faceţi cunoştinţă: Castelul Sturza de la Miclăuşeni şi Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa.
“Spiritualitate, cultură şi linişte”
Ne aflăm în judeţul Iaşi. Departe de mamuţii de beton înfierbântaţi de Cuptor, la câţiva zeci de kilometri de oraş.
Itinerariu începe la Miclăuşeni. O localitate în care se află unul dintre cele mai frumoase castele din zona Moldovei. În plină restaurare, e drept, însă poveştile din spatele zidurile sunt cu atât mai frumoase atunci când sunt descifrate de însuşi turistul însetat de cunoaştere.
Înainte de a ajunge la Castelul de la Miclăuşeni, veţi trece negreşit printr-un parc cu arbori înalţi şi deşi. Priveliştea este eclatantă, liniştitoare, verde. Atât de verde încât ai impresia că eşti în mijlocul unui pastel zămislit din penelul lui Vasile Alecsandri, om de-al casei în vremurile de demult. Gângăniile şi ale lor sunete ascuţile îţi dau senzaţia unui concert în care, deşi eşti dirijor, nu ai puterea sau curajul de a le întrerupe pentru a schimba partitura. După aproximativ 500 de metri de această fărâmă de natură îmbătătoare, în faţa ochilor îţi răsare o construcţie impunătoare. Nu neapărat prin mărime, cât prin arhitectura ei interesantă. Castelul Miclăuşeni, copilul rănit al lui George şi Maria Sturdza. Un copil bătrân, ce a trecut prin multe, dar care încă supravieţuieşte.
“Spiritualitate, cultură şi linişte”, acestea sunt, ne povesteşte ghidul Sebastian Marcovici, coordonatele principale ale Miclăuşeniului. “Spiritualitalitatea şi cultura”, continuă el “pot fi găsite la Palatul şi mânăstirea de maici de aici. Liniştea este conferită de zonă, care este perfectă pentru cei care vor să-şi încarce bateriile.” Marcovici ne face un scurt tur al clădirii impunătoare. Trecerea anilor, din păcate, şi-a pus amprenta binişor peste clădirea în care au trăit şi înflorit exponenţii uneia dintre ramurile familiei Sturdza. O parte din pereţi sunt scorojiţi iar multe dintre piesele de mobilier originale s-au pierdut în negura istoriei. De exemplu, se spune că o dată cu preluare castelului de către ruşi, la mijlocul secolului trecut, o bună parte din cărţile bibliotecii familiei ar fi fost folosită pentru foc. La acea vreme, în Castelul Miclăuşeni se afla una dintre ele mai mari biblioteci din Moldova, cu peste 60.000 de volume. La etaj, pictura murală s-a degradat urmare a unui incendiu din anii ’80. Atunci, pentru a stăvile gurile de foc, pompierii au turnat tone de apă care s-au infiltrat în tavan.
Scurt istoric
Despre Castelul de la Miclăuşeni, istoria ne spune că a fost ridicat la sfârşitul secolului XIX, pe locul unui conac boieresc. Pereţii exteriori ai clădirii au fost împodobiţi cu numeroase decoraţiuni în altorelief, printre care şi steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie şi o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 de către arhitectul Iulius Reinecke. În interior, mobilierul familiei Sturdza era realizat din lemn de trandafir iar încăperile erau dotate cu sobe de teracotă, porţelan sau faianţă. Una dintre acestea, originală, a rezistat timpului şi poate fi admirată şi în prezent de turişti. Lângă Palat, sunt amplasate mai multe anexe, construite modern, în care turiştii se pot caza peste noapte. Sunt, în total, 61 de locuri. Tot acolo se află şi un restaurant cu specific românesc şi mediteranean, dar şi o sală de conferinţe. La o aruncătură de băţ de castel se află Mânăstirea Miclăuşeni, acolo unde turiştii pot merge în atelierele de pictură şi de încondeiere a ouălor sau pot participa la slujbe.
Moştenirea lui Cuza
La 43 de kilometri de Palatul Miclăuşeni, se află o localitate ce apare mai des la televizor din cauza ciomăgelii de Anul Nou. Deşi ar trebui să o facă datorită bijuteriei lăsată moştenire de domnitorul Micii Uniri. Ruginoasa. O localitate pe care Alexandru Ioan Cuza a numit-o “casă” şi în care, tot istoria ne spune, domnitorul ar fi vrut să îşi dea ultima suflare. De altfel, la Ruginoasa, aproape de muzeul impunător restaurat în cinstea lui Cuza, se află şi un mormânt în care domnitorul ar fi vrut să-şi facă somnul de veci. Nu a fost să fie. Dar asta e altă poveste.
Despre Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, transformat astăzi într-o casă memorială, se spune că este unul dintre cele mai frumoase muzee din ţară. Spre deosebire de vestigiul de la Miclăuşeni, care impresionează prin puternicul trecut istoric, copilul de la Ruginoasa este îngrijit, frumos îmbrăcat şi adaptat de vremurile moderne. De pildă, la intrarea în muzeu, se află un touch-screen de mari dimensiuni, pe care vizitatorii îl pot folosi pentru a afla detalii despre istoricul clădirii, al moşiei sau al domnitorului Cuza.
Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost dat în folosiţă, după patru ani de restaurare, în luna februarie a acestui an. De atunci şi până în prezent, potrivit cărţii vizitatorilor, i-au trecut pragul în jur de 12.000 de persoane. Înainte de a vă povesti despre interiorul impresionantei clădiri de la Ruginoasa, trebuie negreşit să vă prezentăm câteva detalii din curte. Pe partea dreaptă de la intrare sunt amplasate mai multe busturi ale unor personalităţi care, la fel ca şi Cuza, şi-au pus amprenta asupra istoriei neamului românesc. Printre alţii, îi veghează de la intrare pe vizitatori Burebista, Mihai Viteazu sau Avram Iancu.
Holograma domnitorului
Faţă în faţă cu clădirea pot fi admirate o trăsură a vremurilor contemporane domnitorului, dar şi o sanie despre care reprezentanţii muzeului spun că i-a aparţinut chiar lui Cuza. Spuneam câteva rânduri mai sus despre cum tehnologia şi-a făcut loc, fără a lăsa nicidecum impresia de kitsch, în casa domnitorului. Este de remarcat, însă, la muzeul lui Cuza, şi modul în care exponatele aparţinându-i acestuia sau Elenei sunt aranjate şi prezentate publicului. Muzeul îţi conferă impresia de rarefiere, de organizare ireproşabilă, de nou. Fără a ştirbi însă caracterul memorial şi istoric. Un alt element al vremurilor noastre care şi-a făcut loc cu brio în casa memorială este şi holograma lui Alexandru Ioan Cuza, care le vorbeşte turiştilor despre episoadele istorice ale neamului. Fără doar şi poate, este punctul de atracţie al celor mici, însă nici cei mari nu pot rămâne indiferenţi când ajung în dreptul ei.
Profesorul muzeograf Simona Ionescu spune că în muzeu pot fi admirate mai multe piese de mobilier folosite de Cuza, cum ar fi dulapul de tip seif din birou sau grand-bufetul din sufragerie.
“Când venim la Ruginoasa, trebuie să ne gândim la omul Cuza, nu la domnitorul Cuza. S-a încerat şi, zicem noi s-a reuşit, să se recreeze atmosfera cea de altă dată a acestei case”, ne-a spus Simona Ionescu. Intrarea în muzeu costă 12 lei pentru adulţi, 6 lei pentru pensionari şi 3 lei pentru elevi.
Ghidul turistului:
Castelul Miclăuşeni se află pe drumul European E 583, la jumătatea distanţei dintre oraşele Târgu Frumos şi Roman. Monumentul se află la 65 de kilometri de Iaşi, Bacău şi Piatra Neamţ, la 90 de kilometric faţă de Botoşani şi la 100 de kilometric de Suceava. Traseul până la Castel poate fi parcurs cu maşina. Palatul Ruginoasa se află în satul cu acelaşi nume, situată la 60 de kilometri de Iaşi, între oraşele Paşcani şi Târgu Frumos.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
