Frumuseţea care a aţâţat Iaşul interbelic. Prima Miss Moldova din istorie, studentă la Litere cu „o moralitate perfectă“

Frumuseţea care a aţâţat Iaşul interbelic. Prima Miss Moldova din istorie, studentă la Litere cu „o moralitate perfectă“

Marioara Cazaban, prima Miss Moldova din istorie, fotografiată la 20 de ani de către reporterii publicaţiei Realitatea ilustrată FOTO BCU Cluj / Central University Library Cluj

În anul 1929 avea să aibă loc în România unul dintre cele mai mediatizate evenimente mondene din perioada interbelică, primul concurs Miss România, care a implicat toate judeţele ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primul concurs de miss din istoria României a fost organizat în anul 1929, la iniţiativa conducerii publicaţiei Realitatea ilustrată. Conceptul original, fără precedent în România, a creat o vâlvă uriaşă în toată ţară, iar 2.500 de concurente, cu vârsta cuprinsă între 16-25 de ani, care să nu fi apărut nicăieri în altă parte pe vreo scenă, să nu fi fost manechin şi să aibă "o moralitate perfectă", şi-au trimis fotografiile la Bucureşti. Un juriu format din personalităţi de seamă a triat concurentele.

Concursul din România era afiliat “Miss Universum”, care se organiza deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite ale Americii. Practic, câştigătoarea urma să reprezinte România la marele concurs mondial. În comitetul de organizare s-au aflat, printre alţii, scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck şi I. Steriadi. Juriul care a decis câştigătoarea a fost compus din Dem Dobrescu (primar al Bucureştiului), Principesa Ioana Ghica, doamnele Cuţescu, Stork, Olga Creceanu şi domnii Brătescu-Voineşti, Ion Minulescu şi H. Blazian.

Iată cum a sunat anunţul de mobilizare la concurs: „Noi ne vom strădui să alegem un tip reprezentativ al frumuseţii româneşti, fie frumuseţea bănăţeană cu trăsături româneşti accentuate, fie frumuseţea basarabeană, în care se resimte influenţa slavă, fie olteanca cu trăsături dacice. Pe aceasta o vom trimite la Galveston, să se măsoare şi cu domnişoara Simon, aleasa Ungariei (nota: Miss Europa in 1929) şi cu celelalte frumuseţi reprezentative ale diferitelor ţări. Fiecare româncă, ştiindu-se inimoasă, va înţelege că este de datoria ei să se prezinte la concursul de frumuseţe al «Realităţii Ilustrate», pentru ca în lupta dela Galveston să afirme întâietatea României", se arată într-un articol publicat în deieri-deazi.blogspot.ro.

Colecţia completă a ziarului Realitata ilustrată a fost transpusă în format electronic la Biblioteca digitala a B.C.U. "Lucian Blaga" Cluj Napoca.

După o triere drastică, în finala concursului de la Bucureşti au ajuns şapte reprezentate desemnate câştigătoare regionale, plus trei reprezentante ale Capitalei. Concursul a fost câştigat de o tânără de 17 ani din Bucureşti, Magda Demetrescu (17 ani), fiica arhitectului Nicolae Demetrescu. Aceasta era orfană de ambii părinţi încă de la cinci ani şi se afla în grija unei mătuşi. În Statele Unite, românca s-a clasat pe un onorabil loc 6, dintr-un total de 44 de concurente. Românca de 17 ani a fost premiată cu 100 de dolari şi un ceas de mână.


Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu FOTO BCU Cluj / Central University Library Cluj

Moldova, însă, a fost la un pas de a câştiga finala, fază în care a ajuns o tânără de "o frumuseţe blajină", după cum au caracterizat-o organizatorii. Este vorba despre Marioara Cazaban, o studentă de 20 de ani de la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" care, în acelaşi timp, studia pianul la Conservator.

Reporterii publicaţiei au vizitat-o chiar la Iaşi, în locuinţa din cartierul Păcurari, şi au publicat un interviu cu tânăra selectată dintre sute de alte concurente să reprezinte Moldova la Bucureşti, în primul concurs de miss din istoria României.

Redăm, mai jos, articolul integral, publicat în numărul din data de 4 mai 1929 al revistei şi semnat de L. Paul.

"«Miss Moldova» îşi adecvează foarte bine atitudinea generală în ceiace cuprinzător exprimă adjectivul «cuminte».

Deaceia n'o vezi zglobie trecând în promenadă la orele consacrate, după cum n'o poţi întâlni la seratele şi reuniunile unde obişnuit fetele noastre îşi caută sursa de distracţii.

D-şoara Marioara Cazaban este un exemplu frumos de studentă harnică, cheltuind energia şi timpul liber în lecturi şi studii. Ea confirmă astfel un specific intelectual care în genere aparţine sufletului moldovenesc şi care desigur nu-i poate decât completa cu succes darul frumuseţii. Este sinceră şi comunicativă. Gestul ei, sfios şi tânăr; graiul ei, melodios şi cald; privirea-i limpede şi iubitoare. D-şoara Cazaban întruneşte astfel o colecţie de calităţi morale care, chiar dacă ar fi fost lipsită de farmecul fizic, iar fi dat totuş dreptul de a fi o reprezentantă a generaţiei ei.

Pe «Miss Moldova» am găsit-o în locuinţa ei din str. Păcurari, într-un interior simplu şi ospitalier unde mi-a relatat câteva:

DATE BIOGRAFICE
„Miss Moldova"  este originară din Falticeni unde sa născut la 28 Noembrie 1909 şi face parte din familia Cazaban, înrudită cu familia Şutu din Iaşi. Când a părăsit Fălticenii spre a-şi urma studiile la, facultatea de litere a Universităţii ieşene, d-ra Cazaban n’a visat că va avea un succes atât de mare.

DESPRE CONCURSUL DE FRUMUSEŢE  
„MISS MOLDOVA'’  spune că a fost foarte bine organizat, întrecând, chiar toate aşteptările:
"Cu ocazia acestui' concurs am constatat că România are fete frumoase; din toate părţile ţării s'au adunat în Capitală, un adevărat colier de perle, care de care mai frumoase, mai atrăgătoare. Frumuseţile fiecărei regiuni au ceva specific: muntencele au o frumuseţe îndrăzneaţă, aproape rafinată; ardelencele  şi bucovinencele posedă o frumuseţe vioae dar rece; basarabencele sunt mai banale; iar frumuseţea moldovenească este blajină, timidă chiar, şi limpede ca o doină... Idealul unei reuşite la concursurile de frumuseţe este să facă cinematograf. Ei bine, eu nu găsesc în aceasta un ideal. Idealul meu vi-l voi spune după ce voi termina studiile".

PREFERINŢI
"Să fac voiajuri in străinătate, însă bine înţeles, după ce-mi voiu cunoaşte ţara, care este foarte frumoasă. Imi plac cinematograful, teatrul, concertele, sporturile de iarnă, etc. dar nu sunt amatoare de dans."

SCRIITORI FAVORIŢI
"În literatura românească — continuă  d-şoara Cazaban — prefer pe Ionel Teodoreanu, Mihai Sadoveanu, Liviu Hebreanu şi pe spiritualul Topârceanu. Din literatura străină prefer pe Ştefan Zweig, Thomas Hardy şi poeziile lui Baudelaire şi Paul Verlaine."
Ce artă preferaţi?
— Muzica, sună melodios răspunsul domnişoarei Cazaban. Am dat examen la conservator şi am fost primită in anul IV la pian. Armonia dulce a pianului este o desfătare supremă pentru mine şi pentrucă-l
iubesc mult, poate voi pleca în străinătate şi mă voi devota lui.
— Preferaţi muzica moderna sau compoziţiile  clasice?
— Între aceste două genuri de cel clasic, intelectual,  şi celălalt, un vârtej haotic, evident că-l prefer pe primul."

DESPRE MODĂ
"Ce părere  aveţi  despre moda feminină?
— Moda femeilor este ceva foarte variat şi fiecare variaţie îşi are charme-ul lui. Prefer totuş rochiile-soie, pentru că amintesc timpurile nobleţei   de la curtile  regale franceze. Ce vrei, domnule, sânt o romantica.
— Şi pentru a încheia, ceva din viaţa d-voastră?
— Copilăria mea a fost foarte plăcută şi astăzi mi-aduc cu drag aminte de ea .
Pendula din perete bătu patru lovituri răspicate."

Pendula din perete bătu patru lovituri răspicate. Ora 4. Ora când d-şoara Caizaban trebuia să plece la Conservatorul de muzică pentru o oră  de pian.”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările