FOTO Cel mai mare dezastru natural în secolul XX la Iaşi - inundaţiile din iunie 1932, atunci când apele s-au revărsat peste oraş în valuri înalte de şapte metri

FOTO Cel mai mare dezastru natural în secolul XX la Iaşi - inundaţiile din iunie 1932, atunci când apele s-au revărsat peste oraş în valuri înalte de şapte metri

Clădirea Gării Mari din Iaşi a fost împresurată de ape în 1932 FOTO Arhivele Naţionale Iaşi

În plină criză economică (1929-1933), Iaşiul bântuit de foamete şi boli a fost lovit de o năpastă în plus. Imaginile surprinse în urmă cu 81 de ani sunt cutremurătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Apele s-au revărsat peste Iaşi pe 26 iunie 1932 după 21 de zile în care plouase fără oprire. O ploaie torenţială căzută la Cotnari în noaptea acestei zile a scos din matcă râurile Bahluiul, Nicolina şi Jijia, a rupt liniile ferate dinspre Hârlău, Paşcani, Dorohoi, Vaslui şi Ungheni şi a inundat cartierele mărginaşe ale Iaşiului, dar şi clădirea gării. "În ziua de 27 iunie, la ora 14, apa a depăşit peroanele, iar la ora 16 era în birourile staţiei mai înaltă de jumătate de metru", se arată în publicaţia „Săptămâna CFR” din 10 iulie 1932.

Fotografiile realizate dintr-un avion militar şi aflate acum în posesia Arhivelor Naţionale Iaşi rămân mărturie pentru dimensiunile dezastrului petrecut în 1932 la Iaşi. 

„Din văzduhul duşman, plouă peste oraş toate ploile veacurilor. Puhoaiele care vin dinspre Podul Iloaiei au înecat toată partea de jos a laşului. S-au revărsat şi două iazuri şi acum se apropie de noi un val de apă înalt de şapte metri. Pe Podul Roş nu mai trec nici tramvaiele. Ploaia curge şi puhoaiele cresc. Noaptea, escadroane de cavalerie sunt trimise prin toate cartierele de jos, să trezească locuitorii şi să evacueze casele. Femeile plâng, copiii ţipă, bărbaţii înjură", se arată într-un pasaj al romanului "Turnuri de apă", al scriitorului Sandu Teleajen, o cronică a Iaşiului publicată în 1935.

"Tragedia acelor zile a fost fără seamăn fiindcă spre deosebire de anii 1877 sau 1897 când valea Bahluiului era ca o deltă cu postate de stuf, rogoz, păpuriş şi grădinării, în anii ‚30, pe suprafaţa sa apăruseră casele cartierelor Fabricii de Ţigarete, Gării, Trei Calici, Nicolina şi Socola, cu o mulţime de lume săracă", descrie istoricul Ion Mitican situaţia într-un articol din Curierul de Iaşi. 

Cronicarii au deprins din presa vremii o mulţime de pasaje cutremurătoare despre tragediile zecilor de oameni care şi-au pierdut viaţa în inundaţii. 

"Unui acar, puhoaiele i-au scos copilul mort aşezat în coşciug din casă şi a înnebunit cînd l-a văzut plutind fără să-l poată prinde. Un copilaş, luat de puhoi, a înotat, un timp, spre mal. Apoi, sleit de puteri, a început să strige ajutor. I s-au aruncat frânghii. Dar, de fiecare dată, frânghiile nu-l ajungeau, fiind târât la vale, de ape. Când tocmai era să apuce un capăt, un sorb l-a prăbuşit în adânc. S-a înecat. Tot acolo s-au înecat şi un sublocotenent de cavalerie, cu un soldat, pornit să dea ajutor unei femei, refugiată pe un acoperiş cu copilul în braţe. Şi ofiţerul şi soldatul au intrat cu caii într-o groapă, de unde n-au mai ieşit", scrie Sandu Teleajen în romanul "Turnuri de ape".

"Într-o casă cu apa până la tindă un bătrân a murit de spaimă. Familia vrând să-l scoată din casă după tradiţie, cu preot, acesta a venit călare «în odăjdii cu lumânarea şi crucea în mână», făcând slujba dureroasă în mijlocul apei, relatează Eugen Herovanu în cartea "Oraşul amintirilor".

"Majoritatea lucrătorilor ceferişti şi oamenilor săraci care îşi zidiseră adăposturi modeste din chirpici şi ceamur pe şesul Bahluiului, în cartierele Nicolina, Trei Calici, aproape de gară şi Ateliere, îşi vedeau locuinţele decimate. Mulţi rămăseseră doar cu ce era pe ei şi cu o spuză de copii dezbrăcaţi şi flămânzi, aciuaţi pe holurile Palatului Administrativ, unde au fost duşi de armată în noaptea de groază. De la Podul Iloaiei pânâ la Iaşi, valea Bahluiului era o întindere de ape cu valuri şi bulboane, în mişcare necontenită", descrie atmosfera Ion Mitican.

Regele Carol II a întreprins o vizită la Iaşi pe data de 4 iulie, pentru a evalua consecinţele inundaţiilor şi a fost primit de o mulţime impresionantă. O evaluare precisă a pagubelor n-a fost făcută. Cert este că abia peste 30 de ani s-a investit în lucrări care să ferească Iaşiul de tragedii similare. 

"Iaşul a scăpat de catastrofa inundaţiilor datorită marilor lucrări efectuate între anii 1960–70 când s-a realizat adâncirea şi regularizare albiei râului Bahlui şi s-au construit digurile de protecţie, investindu-se vreo 120 milioane de lei (costul a circa 1.200 de apartamente la preţurile de atunci). Cu acest prilej, s-au executat mai multe lucrări hidrotehnice complexe contra inundaţiilor, cât şi pentru irigaţii şi piscicultură (precum barajul şi lacul de la Sârca)", mai scrie Ion Mitican. 

Vă mai recomandăm:

Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei

FOTO Cutremurul din 4 martie 1977 şi inundaţiile din iulie 2005, cele mai mari dezastre care au lovit Vrancea în ultimii 40 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Clădirea Gării Mari din Iaşi a fost împresurată de ape FOTO Ovidiu Diaconu

Imagini din aceeasi galerie
  • Clădirea Gării Mari din Iaşi a fost împresurată de ape FOTO Ovidiu Diaconu
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Ovidiu Diaconu
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Ovidiu Diaconu 
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Ovidiu Diaconu 
  • Chiar şi zonele înalte ale oraşului au fost afectate de inundaţii FOTO Arhivele Naţionale Iaşi
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Arhivele Naţionale Iaşi
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Arhivele Naţionale Iaşi 
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Arhivele Naţionale Iaşi 
  • Regele Carol II a venit la Iaşi special pentru a evalua pagubele provocate de dezastrul natural din 1932 FOTO Arhivele Naţionale Iaşi 
  • Sute de oameni s+au adunat pe străzi la vizita regelui Carol II FOTO Arhivele Naţionale Iaşi
  • Bahluiul ieşit din matcă a acoperit sute de case din zonele Alexandru cel Bătrân, Mircea cel Bătrân sau Galata FOTO Ovidiu Diaconu 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: