EXCLUSIV Paradoxul legii îl ajută pe Astărăstoae: un dosar penal îi poate salva scaunul şefului medicilor din România

EXCLUSIV Paradoxul legii îl ajută pe Astărăstoae: un dosar penal îi poate salva scaunul şefului medicilor din România

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România

Profesorul Vasile Astărăstoae şi-ar putea păstra scaunul de rector al UMF Iaşi ca urmare a sentinţei din procesul civil în care a fost acuzat de conflict de interese. Explicaţia este bizară: judecătorii au dezvăluit prin motivare că, deşi au respins cererea lui Astărăstoae, nu au judecat în fond acuzaţiile de conflict de interese, întrucât acestea fac obiectul unui alt dosar judecat la Iaşi

Ştiri pe aceeaşi temă

Situaţie paradoxală în cazul preşedintelui Colegiului Medicilor din România, strâns cu uşa tot mai tare, în ultima perioadă, de justiţia română. Acuzat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese în raport cu Universitatea de Medicină şi Farmacie  (UMF) „Gr. T. Popa” din Iaşi, Vasile Astărăstoae ar putea, în funcţie de decizia ministerului Educaţiei, să-şi păstreze funcţia de rector de la această instituţie. Această variantă este întărită de motivarea sentinţei prin care Astărăstoae a pierdut procesul în care a contestat acuzaţiile ANI. 
 
Finalul acţiunii civile
 
Telenovela în care ANI şi Astărăstoae sunt în rolurile principale a început în 2011, atunci când inspectorii de integritate l-au acuzat pe şeful medicilor din România de conflict de interese. Pe scurt, Astărăstoae s-ar fi angajat pe sine şi pe fiica sa în cadrul unor proiecte europene derulate de Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi şi UMF Iaşi, ambele instituţii conduse de profesorul ieşean. 
Astărăstoae a contestat în instanţă raportul întocmit de ANI în cazul său, procesul fiind ulterior înregistrat la Curtea de Apel Piteşti. În 2013, judecătorii instanţei de fond au respins solicitarea lui Astărăstoae, concluzionând că cererea sa este neîntemeiată. Respingerea cererii ca neîintemeiată înseamnă că judecătorii s-au pronunţat şi asupra fondului cauzei dintre Astărăstoae şi ANI, respectiv acuzaţiile de conflict de interese. 
 
Astărăstoae a atacat, însă, decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ÎCCJ), procesul reluându-se la Secţia de contencios-administrativ de la această instanţă. Şi Curtea Supremă a respins cererea lui Astărăstoae, însă, juridic vorbind – lucru care reiese din motivare, într-un mod care-l avantajează pe şeful medicilor. Judecătorii au admis recursul lui Astărăstoae şi i-au respins cererea ca „inadmisibilă” şi nu ca „neîintemeiată”, aşa cum se întâmplase în primă instanţă. Acest singur cuvânt ar putea avea efecte importante în lupta cu ANI, care a cerut deja revocarea din funcţia de rector de la Iaşi. 



În motivare, judecătorii Curţii Supremă spun că este „de necontestat” faptul că, aşa cum reiese din raportul ANI, Astărăstoae „şi-a creat un beneficiu în favoarea sa şi a fiicei sale”. Tocmai termenul „de necontestat” pare să fi dus la soluţia instanţei de recurs. 
 
„Astfel fiind, rezultă că Raportul de evaluare din 14.12.2011 reprezintă un act juridic ale cărui efecte - sesizarea organelor de urmărire penale, se produc în cadrul unui raport juridic de drept procesual penal, a cărui legalitate va fi verificată în raport cu regimul juridic de drept procesual penal. Deci, cu alte cuvinte, raportul de evaluare prin care se realizează sesizarea organelor de urmărire penale nu reprezintă un act juridic guvernat de regimul juridic de drept administrativ, ci un act juridic guvernat de regimul juridic de drept procesual penal”, au concluzionat judecătorii Curţii Supreme. Practic, aceştia, chiar dacă au respins acţiunea lui Astărăstoae, nu s-au pronunţat pe fond asupra faptelor de conflict de interese, întrucât acestea se conturează a fi infracţiuni, prin urmare nu pot fi judecate pe cale civilă. 
 
Experţii: un avantaj pe moment
 
Experţii consultaţi de „Adevărul” susţin că această chichiţă legislativă, chiar dacă pare aparent neimportantă, îl avantajează, cel puţin pe moment, pe Astărăstoae. „Prin admiterea recursului făcut de Vasile Astărăstoae se creează un avantaj. Mai exact, prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă înseamnă că ANI nu a ales calea corectă de judecată, apelând la contencios-administrativ. Apărarea lui Astărăstoae, însă, nu poate fi primită, întrucât face referire la un conflict de interese penal, nu la un conflict de interese administrativ”, ne-a explicat avocata Anca Preda, specialistă în Drept Civil. 
Chiar dacă, temporar, această motivarea ar putea să îl ţină pe scaunul de rector al UMF Iaşi, Astărăstoae nu a scăpat definitiv de probleme. Rămâne la latidudinea Ministerului Educaţiei, care a cerut deja demiterea lui din fruntea UMF Iaşi, dacă îl va lăsa pe acesta fără funcţie. 
 
De asemenea, aceleaşi acuzaţii se regăsesc sub forma unui proces penal, în care Astărăstoae este judecat pentru conflict de interese. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Iaşi, iar rechizitoriul a fost deja confirmat. Contactat telefonic, Vasile Astărăstoae a precizat, ieri, că nu poate avea un punct de vedere referitor la motivarea ÎCCJ, întrucât este la Praga şi nu a citit-o încă. Oricum, în ceea ce priveşte renunţarea la funcţia de rector, Astărăstoae a precizat, în ultima perioadă, în repetate rânduri, că nu va demisiona de bună-voie. 
 
Proiectul care i-a pus ANI în cap
 
Proiectul care îi face acum probleme cu legea lui Vasile Astărăstoae se numeşte „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale” şi a fost implementat, pentru o perioadă de 36 de luni, de IML Iaşi în 2010. Scopul proiectului era de a forma aproximativ 200 de cercetători şi experţi în domeniul cercetării avansate.
 
Proiectul a avut o valoare de 8,7 milioane de lei, fiind finanţat în proporţie de 83% din fonduri europene. Anchetatorii au descoperit că, în cadrul proiectului, directorul de la IML Iaşi Astărăstoae a încheiat cu persoana fizică Vasile Astărăstoae un contract de prestări servicii pentru suma de 180 de lei pe oră,  20 de ore pe lună, în perioada de 36 de luni a proiectului. Pe lângă aceasta, folosind acelaşi procedeu, Astărăstoae ar fi încheiat cu sine şi un contract individual de muncă în calitate de manager de proiect, retribuţia lunară fiind de 9.087 de lei
 
Judecat şi pentru fapte de corupţie
 
Un alt război dus de Vasile Astărăstoae cu ANI se referă la o posibilă stare de incompatibilitate în care şeful medicilor ar fi fost înainte de 2011, atunci când ocupa, în acelaşi timp, cinci funcţii de conducere ale unor instituţii publice. Şi în acest caz Astărăstoae a contestat în instanţă raportul ANI. A câştigat în primă instanţă, la Curtea de Apel Braşov, însă sentinţa nu este definitivă. La Tribunalul Suceava, Vasile Astărăstoae mai este judecat, într-un proces penal, pentru fapte de corupţie cu privire la posibila trucarea a unei licitaţii privind un proiect european derulat de UMF Iaşi. În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte două persoane din conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din capitala Moldovei, Daniela Druguş şi Dragoş Pieptu. 
 
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Ministerul Educaţiei a început demersurile pentru demiterea lui Vasile Astărăstoae din poziţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, după ce acesta a fost condamnat de Curtea Supremă pentru conflict de interese. De altfel, şi Ministerul Sănătăţii a anunţat că a transmis Colegiului Medicilor cererea de revocare a acestuia.
 
 
Medicul Vasile Astărăstoae a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru incompatibilitate, iar inspectorii de Integritate cer revocarea acestuia din fruntea Colegiului Medicilor şi a Universităţii de Medicină din Iaşi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările