EXCLUSIV Culisele unui proces nemaiîntâlnit: şef SRI acuzat că a fost securist. Sursele ofiţerului Manolache

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un şef din SRI este acuzat că a fost securist
Un şef din SRI este acuzat că a fost securist

Un ofiţer cu funcţie de conducere din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) este acuzat că ar fi făcut poliţie politică în timpul regimului comunist. Petre Manolache a fost, în ultimii ani, şef al SRI în două judeţe, semnând inclusiv declaraţii pe propria răspundere că nu a fost securist. Potrivit legii, în SRI nu pot activa persoane care au încălcat drepturile şi libertăţile omului, adică exact acuzaţiile aduse ofiţerului Manolache.

Petre Manolache (58 de ani) este dintre cei mai importanţi ofiţeri de securitate din zona Moldovei, în trecut el ocupând funcţia de şef al SRI Vaslui şi SRI Botoşani. În prezent, acesta conduce direcţia de informaţii a SRI din municipiul Bârlad, localitate din judeţul Vaslui în care ofiţerul Manolache îşi are domiciliu şi în care, potrivit unor documente oficiale obţinute de „Adevărul”, acesta ar fi comis fapte de poliţie politică în perioada regimului comunist.

Calitatea sa de lucrător al vechii Securităţi, care, potrivit legii, este incompatibilă cu cea de ofiţer SRI, i-a fost atribuită de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Instituţia susţine că Manolache ar fi coordonat urmărirea a trei persoane despre care primise informaţii de la mai multe surse că ar avea atitudini ostile regimului comunist.

Sursele ofiţerului Manolache 

CNSAS a sesizat Curtea de Apel Bucureşti în cazul lui Petre Manolache în februarie 2019. În documentele ataşate de dosar, reprezentanţii instituţiei spun că s-au sesizat din oficiu cu privire la calitatea de lucrător al vechii Securităţi a actualului ofiţer SRI. CNSAS a invocat că l-a verificat pe Manolache deoarece acesta a ocupat funcţii de conducere în cadrul serviciului.

Numele lui Petre Manolache a fost identificat de CNSAS în patru dosare, ofiţerul fiind locotenent major în cadrul Inspectoratului de Securitate Vaslui, Securitatea Municipiului Bârlad, în 1989. În această calitate, Manolache ar fi participat activ la supravegherea informativă a unor persoane care manifestau atitudini ostile la adresa regimului comunist.

Asupra unui cetăţean pe nume B.P., de pildă, Petre Manolache ar fi dispus efectuarea „de investigaţii complexe”, deoarece acesta ar fi făcut comentarii ostile la adresa statului.

Într-un dosar ce viza o altă persoană, Manolache ar  fi coordonat sursa „Brutus” să adune informaţii . Printre sarcinile trasate sursei, descoperite în arhva CNSAS: „Sarcini: comentariile pe care le face, relaţii şi legăturile pe care le are; deplasările pe care le face, cu cine se întâlneşte, discutiile ce au loc" sau „Sarcini. Comentariile pe care le face în legătură cu politica partidului şi statului nostru; intenţiile de a se adresa conducerii superioare de partid şi de stat; modalităţi de adresare; legăturile pe care le întreţine în tară şi străinătate" .

O altă persoană urmărită de Manolache ar fi fost un fotograf care era suspectat  că  „audiază şi colportează ştirile posturilor străine de radio, semnalat în anturajul unor elemente cunoscute în evidenţa organelor de securitate". Potrivit CNSAS , Manolache ar fi coordonat două surse cărora le-a trasat sarcina de a raporta tot ce discuta şi făcea persoana urmărită.

O a patra victimă identificată de CNSAS este un pensionar acuzat că avea „manifestări duşmănoase la adresa politicii statului nostru, fiind semnalat cu injurii şi calomnii la adresa sistemului social politic din ţara noastră".

Cum s-a apărat Manolache

În cele patru cazuri invocate, CNSAS a precizat instanţei că Petre Manolache „a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului” şi anume dreptul la o viaţă privată şi dreptul la exprimare, utimul prevăzut, formal, şi în constituţia României de la acel moment.

În replică, Petre Manolache a susţinut că acuzaţiile aduse de CNSAS nu sunt fondate, invocând o serie de inadvertenţe în documentele citate de instituţie. Unul dintre dosarele de urmărire, a spus Manolache, nu ar fi fost semnat de el, toate patru, a completat ofiţerul SRI, fiindu-i didactate de superiorul ierahic de atunci. În opinia sa, dispoziţiile de atunci nu conţin măsuri coercitive, de natură să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

„A menţionat faptul că, timp de 12 ani, a depus 4 sau 5 declaraţii pe propria răspundere din care a rezultat că nu a făcut poliţie politică, a fost verificat la CNSAS şi nu a fost identificat cu probleme de natura a restrânge drepturi si libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, cerinţa obligatorie pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Nu a fost niciodată sancţionat pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă atribuţiilor de serviciu, aprecierile de serviciu ale superiorilor au fost de „foarte bine". întreaga activitate profesionala s-a desfăşurat cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a ordinelor de muncă, nefiind sancţionat în niciun fel cu privire la neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, îndeplinirea defectuoasă a acestora sau deconspirarea activităţii în care a fost implicat. A învederat că în toata activitatea sa, a dovedit bună credinţa şi a respectat cu stricteţe dispoziţiile legale şi ordinele care i-au reglementat munca desfăşurată”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, referitor la poziţia lui Petre Manolache.

Ce a stabilit instanţa

Ofiţerul a mai arătat în întâmpinarea depusă la instanţă că acţiunea derulată de CNSAS împotriva sa „anulează şi încalcă flagrant, abuziv, retroactiv, dreptul şi libertatea, obligaţia sacră de onoare a cetăţenilor de a apără ţara în forma specifică a unui ofiţer de informaţii sau prin colaborarea cu organismele specializate pe frontul secret al luptei, aşa cum se procedează în toate ţările lumii.”

Argumentele lui Petre Manolache nu au fost însă suficiente pentru judecători, care au confirmat acuzaţiile aduse de CNSAS şi, pe 22 mai, a confirmat calitatea de lurător al Securităţii a actulului şef din SRI.

Judecătorul de fond a precizat că nu are relevanţă dacă ofiţerul de Securitate a ordonat sau executat o acţiune abuzivă, legea nefăcând nicio distincţie între cele două situaţii.

„Curtea constată că măsurile dispuse de către pârât au avut ca obiectiv inclusiv aspecte din viaţa privată a celor urmăriţi informativ, poziţia acestora faţă de politica partidului comunist şi a orânduirii sociale  din ţara noastră, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranţa naţională sau prevenirea săvârşirii unor infracţiuni contra statului şi a economiei naţionale. Curtea constată că, prin măsurile întreprinse în scopul urmăririi cu ajutorul informatorilor şi mjloacelor tehnice folosite, pârâtul a desfăşurat activităţi specifice mecanismului de supraveghere poliţienească extrem de intrusiv în viaţa privată a celor urmăriţi şi a realizat o încălcare nelegitimă şi disproporţionată a dreptului la viaţă privată şi a libertăţii de exprimare”, e concluzia Curţii de Apel Bucureşti, conform motivării.

SRI, în silenzio-stampa 

Înainte de publicarea acestui material, Ziarul „Adevărul” a solicitat un punct de vedere oficial de la SRI, cu privire la situaţia lui Petre Manolache. Am cerut lămuriri inclusiv la verificările efectuate de serviciu atunci când Manolache a fost încadrat în SRI sau când i s-au oferit funcţii de conducere. De asemenea, am încercat să aflăm de la SRI dacă au fost sesizate organele de anchetă penală, având în vedere că Petre Manolache a recunoscut, în cadrul procesului, că a semnat declaraţii pe propria răspundere conform cărora nu a făcut poliţie politică.

Nu am primit niciun răspuns, în ciuda asigurărilor primite prin intermediul purtătorului de cuvânt că SRI va furnizat un punct de vedere.

Potrivit propriei legi de funcţionare, în cadrul SRI nu au voie să activeze pesoane care au făcut „parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii şi colaboratorii securităţii, precum şi foştii activişti ai partidului comunist, vinovaţi de fapte îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, după cum se menţionează în art. 27, din Legea 14/1992, actualizată în 2014.

Adică exact ceea ce se presupune că a comis, potrivit Curţii de Apel Bucureşti, ofiţerul Petre Manolache. Am cerut un punct de vedere personal de la Manolache tot prin intermediul Biroului de presă al SRI, însă până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.

Pe 12 iulie, Petre Manolache a contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti, procesul său urmând a se relua la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.  

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite