Sfaturi de la economiştii Băncii Mondiale pentru a supravieţui în era digitală: „Accesul la internet nu este de ajuns“

Sfaturi de la economiştii Băncii Mondiale pentru a supravieţui în era digitală: „Accesul la internet nu este de ajuns“

Putine firme folosesc servicii digitale complexe FOTO generic

Cel mai recent raport al Băncii Mondiale privind economia digitală a fost prezentat joi, la Iaşi. Economiştii vorbesc despre faptul că forţa de muncă este îmbătrânită, nu are competenţe digitale, iar firmele nu intră într-o competiţie reală care să le determine să folosească noile tehnologii

Ştiri pe aceeaşi temă

O radiografie a beneficiilor utilizării internetului în economie a fost realizată de către Banca Mondială şi prezentată în raportul „Valorificarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală”.

Specialiştii, prezenţi joi la Iaşi, au arătat că atât Uniunea Europeană, dar mai ales România se confruntă cu mai multe probleme în ceea ce priveşte digitalizarea. „Principala concluzie a raportului este că accesul la internet nu este de ajuns. Este nevoie de atenţie deosebită asupra abilităţilor digitale şi asupra creşterii competiţiei între firme, astfel încât acestea să fie determinate să adopte noile tehnologii. În acest mod ele îşi cresc competitivitatea şi obţin un procent mai mare din piaţă. Totodată, sistemul de educaţie trebuie să fie adaptat“, a declarat Hernan Winkler, economist în cadrul Băncii Mondiale şi autor principal al raportului. Specialistul a vorbit şi despre îmbătrânirea forţei de muncă şi lipsa unor strategii pentru educaţia pe tot parcursul vieţii.

Totodată, economistul a precizat că sunt foarte puţine firme româneşti care folosesc beneficiile erei digitale. Practic, mai puţin de 10% dintre companii folosesc serviciile cloud şi doar 15% folosesc e-commerce.

„La nivelul României, infrastructura rutieră şi aeroporturile nu sunt de cea mai bună calitate, iar acesta este un element important în comerţul extern. O altă limitare a firmelor româneşti este că clienţii nu folosesc plăţile online. Sunt mai mulţi utilizatori de internet decât utilizatori de cărţi de credit“, a mai transmis Hernan Winkler, care a lucrat la raportul Băncii Mondiale.



Un alt economist care a lucrat la raportul Băncii Mondiale, Shawn Weiming Tan, a subliniat nevoia de politici publice pentru sprijinirea economiei digitale. „Acum nu mai este de ajuns ca firmele să aibă pagini de internet. Guvernele trebuie să susţină introducerea în tot mai multe sectoare a noilor tehnologii care pot determina creşteri economice. Comerţul online nu e doar despre a vinde lucruri pe internet, e şi despre infrastructură, dar şi despre cererea din piaţă“, a punctat economistul. Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale susţin că există probleme de conectivitate la nivelul regiunilor din România.

Economiştii Hernan Winkler şi Shawn Weiming Tan

Problemele se regăsesc şi la nivelul Uniunii Europene. Potrivit raportului, accesul foarte facil la internet nu a fost suficient pentru ca ţările din UE să beneficieze în totalitate de oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Potrivit reprezentanţilor Băncii Mondiale, trebuie întreprinse şi mai multe eforturi pentru a se dezvolta un mediu de politici ce poate valorifica accesul la internet şi crea legături între lucrători şi locuri de muncă digitale.

În cadrul aceluiaşi raport prezentat la Iaşi se mai observă că gradul de utilizare scăzut al sistemelor de plăţi electronice şi reglementările stricte reprezintă doar unii dintre factorii complementari care îngreunează creşterea economiei pe internet în UE. Practic, şi la nivelul spaţiului comunitar european, mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale utilizează facilităţile de tip cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate.

Raportul a fost prezentat la Bucureşti şi Iaşi, în această săptămână, urmând ca analiza să fie susţinută public şi în Bulgaria, în următoarea perioadă.

Citeşte şi:
Al treilea cel mai mare angajator al Iaşiului împarte profitul. La cine se duc cei mai mulţi bani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările