Donald Trump şi Kim Jong-un, analizaţi psihologic în detaliu de un expert român. Cât sadism şi narcisism „încape“ în fiecare dintre cei doi lideri politici

Donald Trump şi Kim Jong-un, analizaţi psihologic în detaliu de un expert român. Cât sadism şi narcisism „încape“ în fiecare dintre cei doi lideri politici

Dolnad Trump vs Kim Jong-un FOTO uaic.ro

În contextul întâlnirii istorice programate pe 12 iunie 2018 în Singapore între preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, un specialist în psihologie politică al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a realizat şi analizat profilurile psihologice ale celor doi lideri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atitudinile şi profilurile psihologice ale lui Donald Trump şi Kim Jong-un sunt subiectul unei cercetări realizate de Silviu Grecu, lector la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, titular al cursului de „Atitudini şi comportamente politice”. Potrivit analizei prezentate de uaic.ro, întâlnirea celor doi de marţi, 12 iunie, este „extrem de imprevizibilă“.

Portretul psihologic realizat de expertul ieşean are la bază o metoda folosită de serviciile secrete externe ale Statelor Unite şi cumulează date statistice publice legate de comportamentele celor doi, precum şi a istoriei lor personale.

Astfel, preşedintele Americii are ca trăsătură dominantă narcisismul. „Alte două componente importante ale personalităţii, într-o proporţie de 22,89% fiecare, sunt sadismul – ceea ce îl face o persoană dominatoare şi agresivă, precum şi histrionismul – nevoia de a fi mereu în centrul atenţiei. Într-un procent mai mic, se poate vorbi şi de o personalitate antisocială, care se traduce printr-un comportament ce violează şi desconsideră în mod constant drepturile celorlalţi“, se arată în analiza de pe uaic.ro.


* Sursă uaic.ro

Totodată, Donald Trump are o stimă de sine foarte ridicată. „Donald Trump este, sub aspect temperamental, extrovertit, cel mai probabil de tip coleric. Dar are  prezentă şi o componentă melancolică, adică un comportament introvertit. Dimensiunea lui melancolică este vizibilă în discurs: face apel la trecut foarte des, de la Make America Great Again până la a pune accentul pe zona tradiţională”, explică Silviu Grecu pentru aceeaşi sursă.

„Ipoteza cercetătorului este că această închidere în sine este cauzată de o serie de traume petrecute în copilărie, în special legate de absenţa tatălui. Trump a crescut într-o familie bogată, a fost un copil de bani gata, dar tatăl său, afacerist, a fost puţin prezent în viaţa sa. Primele semne de agresivitate le-a arătat în adolescenţă, când a fost trimis la şcoala militară, iar apoi exmatriculat din cauza unor probleme disciplinare“, se amai arată în analiză.

Pe de altă parte, profilul psihologic al lui Kim Jong-un este dominat de sadism. „Din punctul de vedere al atitudinii, în public Kim Jong-un are un comportament aproape inexpresiv, având o apariţie contorsionată, schimonosită, apatică. Aceasta este tipică persoanelor antisociale şi sociopaţilor. Stima de sine scăzută i se trage, cel mai probabil, dintr-o copilărie în care a crescut frustrat, în umbra tatălui. În mod grăitor, el a început să îşi exercite puterea la un timp relativ scurt după moartea tatălui, debutând un stil extrem de agresiv şi chiar mai crud decât cel al predecesorului“, se mai arată în analiză.

Diferenţa majoră dintre cei doi lideri, potrivit expertului, se poate observa la capitolul stimă de sine şi prezenţă publică. „Ceea ce îi apropie este nevoia de putere. Acesta este un complex foarte des întâlnit în psihologia politică, o combinaţie de agresivitate, frustrare, narcisism şi megalomanie. Ambii sunt dominaţi de automatisme şi flexibilitate foarte scăzută a raţionamentelor, o caracteristică a tiranilor, incapabili să primească idei noi. În creierul unei astfel de persoane nu se mai produc sinapse logice, se lasă condus de creierul emoţional. Are senzaţia că este Dumnezeu şi nu mai filtrează raţional informaţiile, un fapt demonstrat inclusiv neurologic. În deciziile pe care le iau, nu îi interesează leziunile pe care le produc asupra categoriilor sociale, contează doar ceea ce vor să facă. Sunt ambii exemple de lideri toxici, nu de lideri autentici”, a explicat expertul Silviu Grecu.
      

citeste totul despre: