DOCUMENTAR Moştenirea comuniştilor. Construcţiile de anvergură realizate în România în perioada totalitară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Indiferent de oraşul în care trăiţi, cu siguranţă aţi trecut măcar o dată pe lângă o contrucţie lăsată moştenire de comunişti. Într-o perioadă în care noul şi influenţa vestică erau interzise arhitecţilor, în România totalitară au răsărit clădiri sau monumente care impresionează şi astăzi şi a căror arhitectură, nu de puţine ori, era similară cu cea sovietică.

Poate cea mai impunătoare clădire a cărei construcţie a început în perioada comunistă este Palatul Parlamentului. Finalizată, ce-i drept, după revoluţia din ’89, colosul arhitectural are o suprafaţă de numai puţin de 365.000 de metri pătraţi şi este înscris în Cartea Recordurilor fiind cea dea doua clădire administrativă ca şi suprafaţă din lume şi cea de-a treia ca volum.

Ceaşescu a luat decizia de a ridica imensa clădire imediat după cutremurul din 1977, care lăsase urmări importante în arhitectura Bucureştiului. Lucrările au început în 1983, însă înainte ca dictatorul să fie înlăturat de la putere acestea nu erau finalizate ele continuând şi după Revoluţie. 

În 2006, se estima că lucrările de la Palatul Parlamentului, sau Casa Poporului – aşa cum mai este cunoscută clădirea, s-ar ridica la aproximativ 3 miliarde de euro. De remarcat că toate elementele decorative din interior, dar şi materialele de construcţie folosite la ridicarea construcţiei provin din România.

Amprenta comuniştilor poate fi lesne observată şi pe unul dintre cele mai importante bulevarde al Capitalei. Bulevardul Unirii – unul dintre cele mai aglomerate ale Bucureştiului. “Fiind inspirate de arhitectura regimurilor totalitare din fostul bloc socialist, cu precădere China şi Coreea de Nord (vizitate de Nicolae Ceaşescu în 1979), lucrările la noul Centru Civic şi la boulevard au fost inaugurate la 25 iunie 1984 în prezenţa conducerii de partid şi de stat. Reprezentând un echivalent socialist al arterei Champs Elysees, bulevardul Victoria Socialismului se încadrează în suita de lucrări megalomanice, ce marchează ultimul deceniu al regimului represiv al lui Nicolae Ceaşescu”, spun reprezentanţii proiectului ATRIUM, ce îşi propun promovarea turistică a clădirilor construite în perioada totalitară.

comunisti

Ambiţia lui Nicolae Ceauşescu a fost ca bulevardul bucureştean să depăşească în lungime artera pariziană şi se estimează că la momentul realizării acestuia s-ar fi folosit un sfert din materialele de contrucţie din Bucureşti.

Tot comuniştii au lăsat moştenire Bucureştiului şi Mausoleul din Parcul Carol , inaugurat în decembrie 1963, Casa Presei Libere sau Hotelul Intercontinental. Despre Casa Presei Libere, sau Complexul Casa Scânteii, specialiştii spun că ar fi fost realizat de arhitectul Horia Maicu ce s-ar fi inspirat din proiectul Universităţii Lomonosov din Moscova.

Povestea Transfăgărăşaniului

Bucureştiul este, cu siguranţă, oraşul în care comuniştii şi-au pus cel mai mult amprenta în ceea ce priveşte expasiunea arhitecturală. Peste tot în ţară, indiferent de mărimea oraşelor, în perioada totalitară a României, comuniştii au ridicat din temelii şi alte clădiri sau importante bulevarde.

Infrastructura rutieră nu a fost nici ea ignorată în acea perioadă. Poate cel mai important exemplu în acest sens este Transfăgărăşanul. Întins pe o lungime de aproape 90 de kilometri, drumul ce leagă Muntenia de Transilvania traversează Munţii Făgăraş . “Transfăgărăşanul a fost realizat cu eforturi materiale consistente şi cu preţul multor vieţi între anii 1970-1974, din dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a realiza un drum strategic peste munţi. Pentru construcţia lui a fost ncesesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă, s-au folosit 6520 de tone de dinamită şi câteva zeci de mii de tone de beton, drumul trecând peste 830 de podeţe şi 27 de viaducte”, au mai spus reprezentanţii ATRIUM.


Transfăgărăşaniul

transfagarasan

În oraşele mari ale ţării se simte încă moştenirea comunistă. În Iaşi, de exemplu, pe lângă o mulţime de construcţii rezidenţiale construite în acea perioadă se mai regăsesc şi alte clădiri importante realizate de comunişti. Printre acestea se numără Casa Pătrată, unde în prezent îşi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean şi Prefectura. Teatrul “Luceafărul” a fost construit, de asemenea, în perioada comunistă, la fel cum este şi cazul Casei de Cultură a Studenţilor.


Casa Pătrată din Iaşi

casa patrata

În Suceava, comuniştii ne-au lăsat moştenire Muzeul satului bucovinean, înfiinţat în anii ’70. Pe lângă o mulţime de clădiri publice construite în perioada totalitară, comunismul – mai ales în vremea lui Ceaşescu, a fost caracterizat şi prin ridicarea unor construcţii utilitare. Canalul Dunăre-Marea Neagră este un exemplu în acest sens.

ARTICOL REALIZAT ÎN CADRUL PROIECTULUI ATRIUM.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite