Dezvăluiri din interiorul industriei drogurilor. Cum îşi vând dealerii marfa prin telefon: „Hai că vreau să-ţi aduc vreo 10 perechi de blugi, poate le vinzi“

Dezvăluiri din interiorul industriei drogurilor. Cum îşi
vând dealerii marfa prin telefon: „Hai că vreau să-ţi aduc vreo 10 perechi de blugi,
poate le vinzi“

Atunci când vând droguri, dealerii folosesc un limbaj codat la telefon FOTO Shutterstock

Anchetele instrumentate de procurorii de la crimă organizată împotriva traficanţilor de stupefiente scot la iveală un limbaj codat pe care dealerii îl folosesc atunci când discută despre tranzacţiile ilegale.

Ştiri pe aceeaşi temă

În încercarea de a evita să cadă în plasa autorităţilor, traficanţii de droguri folosesc un limbaj propriu, apparent de neînţeles de persoanele din exterior. În această industrie, folosirea cuvântului „drog” este strict interzisă, cei care se abat de la regulă fiind fie ignoraţi fie ameninţaţi de către cei care vând stupefiante.

Despre modul în car vorbesc dealerii aflăm şi dintr-un rechizitoriu întocmit de DIICOT Iaşi, în 2014, prin care Florin Ciulu, un Traficant cunoscut în Iaşi, a fost trimis în judecată. Ciulu avea închiriat un spaţiu comercial în complexul Super Copou, acolo unde, sub pretextul vân­zării de îmbrăcăminte şi încăl­ţăminte, ar fi vândut şi droguri. „Ca mod de operare, de regulă, clienţii consumatori de droguri îl contactau telefonic pe inculpatul Ciulu Florin şi, sub pretextul că ar fi interesaţi de cumpărarea unor articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte «de firmă», îl întrebau unde pot găsi să vadă un anumit produs. În general, locul de întâlnire este fixat la magazin, dar existau şi situaţii în care inculpatul distribuia drogurile în diferite zone ale oraşului“, precizează procurorii DIICOT.

Din interceptările de la dosar aflăm modalitatea în care Florin Ciulu discuta cu clienţii săi, majoritatea familiarizaţi că limbajul codat al traficantului. De exemplu, pe 13 octombrie 2013, Ciulu e sunat de o persoană neidentificată, intitulată Răducu, care îi spune că „aveam şi eu o prietenă de-a mea şi vroia să se uite la o rochie“. Un alt exemplu oferit de anchetatori este o discuţie de pe 15 octombrie 2013, atunci când Ciulu suna o persoană neidentificată careia îi spunea „hai că vreau să-ţi aduc vreo 10 perechi de blugi, poate le mai vinzi şi tu“. În alte discuţii, drogurile sunt denumite „geci“. „Hai să-ţi arăt nişte geci acum din piele, prea… tari! La un preţ… un model de n-ai pomenit aşa ceva şi la un preţ (…) Două optsute… tre… trei două sute, depinde de model…la juma’ de preţ!... da alte.

„Plicuri de răceală”,„mâncare”,„cauciucuri”

 O altă anchetă împotriva pieţei negre a traficului de droguri a fos instrumentată la începutul acestui an împotriva unui tânăr care era ajutat în activitatea sa de mătuşa grefier la Judecătorie. Din actele acestui dosar aflăm că traficanţii foloseau termeni aparent ciudaţi atunci când se vorbeau despre stupefiante. Astfel se face că, adesea, acestea sunt denumite „plicuri de răceală“, „CD-uri“, „mâncare“ sau „cauciucuri“.

În rândul traficanţilor de droguri, persoanele care se abat de la regula discreţiei sunt aspru ta­xate. A păţit-o o persoană apropiată unui tânăr arestat în dosarul menţionat, care a rostit cuvântul „droguri“ la telefon şi a fost înjurată de interlocutorul său.

„Nu mai zi aşa la telefon, că-mi bag p**-n morţii lui mă-ta de urgenţă! Du-te-n p** mea de panaramă! Vrei să mă ia poliţia din cauza ta, fă?!“, îi spune, într-o discuţie telefonică, un dealer femeii cu care vorbea şi care a spus telefonic cuvântul interzis. 

În lunile în care reţeaua a fost supravegheată telefonic şi ambiental, procurorii au adunat şi mai multe SMS-uri în care liderii discută codat despre droguri. Cele mai multe mesaje erau remise de sau către Vlad Paul Obreja, un sportiv de performanţă considerat de anchetatori liderul grupării. De pildă, atunci când făcea rost de droguri, acesta obişnuia să îşi anunţe cumpărătorii prin SMS. La un moment dat, a trimis mesajul „Open“ către 24 de numere de te­lefon, concomitent. Cele mai mul­te mesaje ale lui Obreja conţineau grave greşeli gramaticale.

Câteva exemple: „Am impresia k vr ochelarii aia la 35 si daka poti sa vii sa vbm in seara asta ar fi perfect“; „Ioane te rog poate ancerci sa te grabesti putin te rog . ka eu am ramas fara mankare si tre sa merg la kumparaturi. Te rog“, sau „Ioane te rog să ami laşi un raspuns daca raman aceleasi preturi ca la cauciucurile alea mo­delu nou.. Ka sa nu te ankurk. Ka tre sa merg sa ami iau akusi“. Men­ţionăm că forma mesajelor prezentate nu a fost modificată în niciun fel de redacţie.

Citeşte şi: 

Grefieră la Judecătorie implicată în traficul de marijuana. Nepotul cu muşchi vindea, angajata din justiţie punea la seif. „Nu vorbi prin telefon că îmi bârâie”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: