De ce evită studenţii o carieră în domeniul Chimiei: „Facultatea este foarte grea, noi lucrăm cu o lume invizibilă“
0Nicolae Hurduc, decanul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului „Cristofor Simionescu“, din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ din Iaşi, a vorbit despre obstacolele întâlnite de actualii studenţi. Cadrul didactic universitar a prezentat şi soluţiile oferite tinerilor de instituţia pe care o conduce.
Unul dintre cei mai apreciaţi universitari ieşeni, prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, a făcut o radiografie a actualului învăţământ universitar. Acesta susţine că tinerii au de gestionat foarte mulţi stimuli exteriori, iar mintea celor care ajung în primul an de Facultate nu este antrenată.
„Studenţii de azi nu au nimic în minus faţă de cei de acum câteva decenii. În schimb, au mai multe probleme. Nu au mintea antrenată. Gândirea se bazează pe memorie, creierul are o capacitate de memorare între un terabyte şi 1.000 de terabytes, ceea ce înseamnă o bibliotecă cu vreo 9 milioane de volume. E logic, dacă vrei să ai o gândire ca un arc, trebuie să antrenezi creierul, iar asta ar trebui să se facă în liceu. De ce făceam latină sau matematică în şcoală, ca să antrenăm creierul, la memorare. Ei pleacă din liceu cu un handicap, nu e vorba că nu sunt capabili, din contra“, spune decanul Facultăţii de Chimie.
Universitarul susţine că, pe lângă acumularea de informaţii este nevoie şi de antrenarea minţii în realizarea de conexiuni: „Lumea nu face diferenţa între a cunoaşte şi a şti. A cunoaşte înseamnă acumulare de informaţii, iar a şti înseamnă a înţelege. Degeaba bagi în cap informaţie dacă nu o înţelegi. Când termini o facultate trebuie să ai un sistem de gândire propriu, asta e viziunea mea. Aici e problema studenţilor, sunt foarte derutaţi, nu au o ţintă. Tânărul nu are jaloane, nu ştie unde să se ducă. În liceu, nu este suficient de bine orientat şi atunci se trezeşte că nu ştie ce să facă când termină şcoala şi dă la prima facultate pe care o întâlneşte“.
Totodată, „o altă problemă este că au foarte multă informaţie pe care nu o pot procesa. Nu ştiu să caute. O altă dificultate cu care se confruntă este capacitatea de concentrare. Nu se poate concentra decât pe termen scurt, iar asta este tot pentru că nu sunt antrenaţi“, crede decanul Facultăţii de Chimie din Iaşi.
Pentru a veni în sprijinul tinerilor, profesorii din instituţia de învăţământ superior acţionează pe mai multe planuri. În primul rând, „facultatea îşi propune să fie o placă turnantă care să conecteze liceele, angajatorii şi zona de cercetare“. În acest sens, tinerii au ocazia să întâlnească încă din facultate angajatori, care să-i motiveze să-şi continue studiile, iar, de anul acesta, Facultatea de Chimie din Iaşi organizează şi cursuri de antreprenoriat, pentru a-i stimula pe absolvenţi să demareze propriile afaceri. „Tinerii nu sunt convinşi că dacă termină Chimie au unde se angaja. Facultatea este foarte grea, este cea mai grea din Politehnică, pentru că noi lucrăm cu o lume invizibilă. Avem nevoie de imaginaţie foarte multă. Un inginer mecanic lucrează cu rulmenţi, cu roţi dinţate, constructorii lucrează cu cărămizi, cu poduri. La noi, nu se vede cu ochiul liber lumea cu care lucrăm, e o lume la nivel nanometric, se spune că e «revoluţia invizibil㻓.
Cadrul didactic susţine că: „accesul la informaţii produce mutaţii în gândirea tinerilor. Se observă o izolare a lor. Am văzut la studenţii noştri că au început să nu comunice între ei, nu comunică cu noi, cadrele didactice, decât foarte greu, trebuie să insişti. Am avut surpriza că ajung în anul 3 sau 4 şi nu-şi cunosc colegii de grupă. Nu vorbesc între ei, fiecare stă pe telefon“.
Pentru a-i determina pe tineri să interacţioneze, Facultatea de Chimie din Iaşi vine cu o propunere inedită în spaţiul universitar românesc. De anul trecut, s-a decis introducerea uni curs de Stimulare a Creativităţii, după un model din SUA. „Este un curs facultativ, destinat studenţilor de anul II, deocamdată, pentru că a fost introdus ca un fel de program pilot. Anul trecut a fost primul an. Este un curs foarte complicat ca derulare, în sensul că sunt angrenate cadre didactice de la Universitatea de Arte şi de la «Cuza». Am vrut să vedem ce se întâmplă. A fost bine, pentru că, în final, avem un proiect interesant. Vrem să punem în scenă o piesă de teatru împreună cu studenţii“, explică decanul Nicolae Hurduc (Foto de la cursul de anul trecut, unde din 100 de studenţi au participat 60).
Practic, în primul semestru din anul şcolar 2017-2018 echipe mixte de tineri de la mai multe facultăţi vor pune în scenă o piesă de teatru, în regia lui Cosmin Pleşa: „Ceea ce vrem să facem noi cu acea piesă de teatru e să-i punem să lucreze împreună. Vrem să-i punem să facă de la costume, scenă până la interpretarea propriu-zisă. Avem nevoie de 60 de oameni“.
Pe lângă dorinţa de a-i face pe studenţi să lucreze împreună, un alt obiectiv al cursului este cel de antrenare a emisferei drepte a creierului, „avantajul omului în faţa inteligenţei artificiale“. „Noi credem că inteligenţa artificială o să ne lovească peste 100 de ani în România, dar deja este prezentă în unele fabrici din Iaşi. Eu nu văd ca un război cu inteligenţa artificială, multă lume se sperie de treaba asta, eu văd ca ceva benefic, pentru că ne ajută să înţelegem cum funcţionează creierul. Noi suntem la nivelul oamenilor din Neanderthal din punctul de vedere al sistemului de gândire. Când spui inteligenţă artificială te gândeşti la roboţi autonomi, dar nu aceia sunt cei care operează, ci roboţii din întreprinderi. Tinerii trebuie să înţeleagă că această inteligenţă artificială loveşte în primul rând în meseriile cu calificare medie, iar pe cei cu calificare superioară îi afectează în măsură mai mică“.
Cadrul didactic este de părere că: „în momentul de faţă, arma pe care o avem noi în competiţia cu inteligenţa artificială este creativitatea. Ea este coordonată de emisfera dreaptă a creierului, care e caracteristică artiştilor. Partea raţională, caracteristică ştiinţelor exacte şi ingineriei, este coordonată de emisfera stângă. Dar în această parte a creierului este vorba despre o gândire succesivă, pe care o pot copia roboţii. Inteligenţa artificială poate reproduce modul de gândire raţională. Ceea ce trebuie să avem noi în plus este partea de creativitate. Inginerii au nevoie de creativitate pentru a găsi soluţii la viaţa de zi cu zi“.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
