Cuptorul Moldovencei, o afacere coaptă din dorul de casă al unei basarabence. Specialitatea casei: delicioasa plăcintă moldovenească
0Nicoleta Hriţcu (33 de ani), o tânără originară din Soroca, Republica Moldova, stabilită în Iaşi, a decis să lase în urmă joburi de birou, precum cel de asistent de marketing, pentru a face plăcinte moldoveneşti şi prăjituri după reţetele de casă. Aşa s-a născut, la Iaşi, Cuptorul Moldovencei.
Nicoleta Hriţcu este o moldoveancă autentică: plină de energie, cu un accent ce aminteşte de „dulcele grai moldovenesc“, gata să-şi suflece mânecile şi să sară în ajutor, să frământe plăcinte sau să ia un copil în braţe pentru a-i spune o poveste cu un cuptor şi o prăjitură de casă numită „cuşma lui Guguţă“.
La cei 33 de ani ai săi, Nicoleta Hriţcu este unul dintre tinerii antreprenori ieşeni care încearcă să schimbe ceva în bine în comunitatea în care trăieşte, inspirându-se din „zestrea“ de acasă, de la Soroca, Republica Moldova.
„ATELIERUL CU BUNĂTĂŢI CA LA MAMA ACASĂ“
Convinsă că faptele şi nu vorbele contează, că dacă pui osul la treabă şi ai răbdare, iese ceva, Nicoleta Hriţcu a deschis din 2013 Cuptorul Moldovencei, un laborator de cofetarie-patiserie în care se coc zilnic plăcinte, prăjituri de casă, după reţete moldoveneşti cum se făceau odinioară, deprinse de la „babuşea“ (bunica) Maruşea, nana Lida, naşa Niuţa şi, mai ales, de la mămica ei – plus torturi.
Cinstea şi dragostea pentru muncă sunt învăţături pe care Nicoleta Hriţcu, cofetarul-şef la Cuptorul Moldovencei, le-a primit drept zestre de la părinţii săi, oameni harnici şi iubitori, din Soroca, care ştiu bine a „rândui“ o gospodărie. Tot de la ei a moştenit şi gustul pentru bunătăţile sănătoase, pregătite-n casă după obiceiul locului.
„Am reţete de la bunica, de la mama, de la sora mamei, am reţete de pe internet, am reţete din reviste australiene, de la soacra mea. Produsele noastre sunt un mix internaţional, dar o mare parte sunt aduse de la mine de acasă, din Republica Moldova. Înainte de a începe afacerea, aveam o frustrare. Ieşeam în oraş, voiam să mănânc o prăjitură bună şi mă trezeam cu o prăjitură făcută cu margarină, frişcă vegetală şi esenţe în exces. Nu găseam nimic fără gust sintetic“, spune moldoveanca.
PLĂCINTA MOLDOVENEASCĂ, SPECIALITATEA CASEI
Produsele Nicoletei Hriţcu sunt făcute aşa cum le-ar face în casă o gospodină care are făină, ciocolată, ulei, unt şi bicarbonat de sodiu. Tocmai de aceea, se poate spune că se adresează şi acelor femei care ar vrea să facă o prăjitură în casă, dar nu mai au timp.
Plăcintă cu brânză şi mărar de la Cuptorul Moldovencei FOTO Arhiva personală
De altfel, tânăra moldoveancă şi-a dorit de la început un atelier în care să facă produse fără E-uri, iar oamenii să simtă că mănâncă ceva făcut ca acasă. Bineînţeles, specialitatea casei este plăcinta moldovenească. Cele mai apreciate produse ale moldovencei sunt plăcinta cu brânză, cu verdeţuri şi cu ceapă, plăcinta cu vişine, sărăţelele, cozonacii, pasca, prăjiturile de casă, Tosca, Sărbătoarea, Intercontinental, Doboş – preluată de la fetele din cofetărie, Kinder şi cele făcute după reţete de acasă – Cuşma lui Guguţă, cu aluat fraged, Albinuţa, cu foi de miere, tortul Napoleon, tortul cu vafe.
MOŞTENIREA ŞI ÎNVĂŢĂTURILE DE ACASĂ
Nicoleta Hriţcu are numai amintiri frumoase legate de bucătăria tradiţională de la ea de acasă. Ţine minte şi acum că bunica băga la copt, într-un cuptor mare pe lemne, tot ce era frământat şi la sfârşit – sarmalele. De sărbători, cocea cozonaci şi pască în acel cuptor.
„La noi, cozonacul se face puţin diferit decât aici: este rotund, nu este neapărat împletit şi este umplut cu mac. Eu am preluat plăcintele moldoveneşti de la nana Lida, dar mama şi acum îmi zice că ea a învăţat-o pe nana să facă plăcinte“, povesteşte Nicoleta.
După ce a făcut proiectul de afacere şi a obţinut finanţare, Nicoleta Hriţcu a mers la o brutărie în Soroca şi a lucrat trei săptămâni acolo. Vorbise cu mama ei să-i găsească o brutărie la care să-şi facă ucenicia. Mama sa o ştia pe Ala, cea care deţine cea mai mare brutărie din Soroca şi din nordul Republicii Moldova.
Când a rămas singură cu Ala, în biroul său, aceasta i-a spus direct: „Nicoleta, eu îi cunosc pe părinţii tăi şi ştiu ce fel de oameni sunt. Dacă tu îmi spui că în Moldova nu-mi vei face concurenţă, te învăţ tot ce vrei“.
Acolo, la brutăria Alei, Nicoleta a învăţat să aibă viteză la făcut plăcinte, întrucât se faceau câte 300-500 pe zi, a învăţat şi detalii legate de fluxul producţiei, de echipamente, cum funcţionează un anumit număr de oameni într-un spaţiu de producţie.
MATERIE PRIMĂ DE LA PRODUCĂTORI LOCALI
Nicoleta Hriţcu a ales să lucreze cu producători locali pentru a se aproviziona cu materie primă cât mai proaspătă pentru produsele pe care le face.
Întrucât zestrea Cuptorului Moldovencei este reprezentată de reţete originare din toată zona Republicii Moldova, sunt câteva valori esenţiale pentru Nicoleta şi oamenii cu care lucrează: respectarea tuturor etapelor procesului de producţie pentru obţinerea unui produs original, folosirea ingredientelor naturale, atent selecţionate, pentru a avea certitudinea unor copturi gustoase şi sănătoase, apelul la furnizori preponderent locali, pentru a beneficia de cele mai proaspete ingrediente şi pentru a ajuta comunitatea locală, obligaţia de a le transmite valorile strămoşeşti copiilor.
Viaţa în afaceri
Nicoleta Hriţcu susţine că viaţa de antreprenor nu este uşoară, câştigurile nu sunt foarte mari, banii fiind în mare măsură reinvestiţi.
„Am învăţat că trebuie să fii exigent, coerent, consecvent şi ordonat, că trebuie să ai mare grijă de cine te înconjori, echipa este foarte importantă. Cred că se poate face treabă bună şi legal, fără să furi statul, poţi să faci şi bani curaţi, asta dacă nu vrei să-ţi iei BMW în primii trei ani de activitate“, este convinsă Nicoleta Hriţcu.
Pentru moldoveanca Nicoleta Hriţcu, viaţa de antreprenor este una frumoasă pentru că ai libertate de mişcare, iei decizii, vezi rezultatele deciziilor proprii, te simţi ca într-un joc de strategie. În ceea ce priveşte obstacolele, cea mai mare dificultate a fost reprezentată de la început de oamenii cu care lucra.
Oameni de calitate sunt puţini, iar când îi găseşti, relaţia cu ei nu durează. Tocmai de aceea, în doi ani de activitate are un singur angajat care a rămas de la început, Cecilia. În ceea ce priveşte satisfacţiile, Nicoleta spune că, în primul rând, ai un statut special ca antreprenor, lumea te ascultă, pentru că ai nişte rezultate în spate, vorbele tale au greutate mai mare.
Paşii unui business cu plăcinte ca la carte
Nicoleta Hriţcu este la bază actriţă. Ea a terminat Facultatea de Teatru în 2005 la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi, dar este şi economistă, absolvind în 2008 Specializarea Marketing la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.
Fiind pasionată de teatru, iniţial, a renunţat la studiile în economie, iar după ce s-a văzut cu diploma care-i confirmă calitatea de actriţa, a început să-şi caute roluri, pentru a continua pe acest drum. Aşa au trecut doi ani, timp în care a reuşit să facă parte din distribuţia unor spectacole puse în scenă la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi şi la Ateneul Tătăraşi. Dar când a văzut că lucrurile nu sunt chiar aşa cum se aştepta, a reluat cursurile de marketing de la FEAA, pe care le abandonase şi, la insistenţele mamei, a terminat şi cea de-a doua facultate.
SCÂNTEIA CARE A PORNIT FOCUL
După ce a absolvit FEAA, Nicoleta Hriţcu a lucrat ca asistent marketing, vreme de doi ani. Între timp, s-a căsătorit, a făcut un copil, iar în concediul de maternitate a început să gătească foarte mult. Şi tot gătind, la un moment dat, şi-a dat seama că nu sunt în Iaşi plăcinte ca acelea moldoveneşti şi că ar fi o idee bună să le aducă ea. Gândul îi stăruia în minte încă de prin 2005-2006, dar abia în 2012 a început să se contureze afacerea. Nicoleta a participat la un concurs de prăjituri, iar premiul câştigat acolo i-a dat curaj să încerce.
„În 2012, am participat la Concursul Internaţional de Gătit în Aer Liber din Piaţa Unirii şi am luat locul al II-lea la secţiunea Amatori, cu prăjitura Tosca. O am şi acum la raft în Cuptorul Moldovencei. Apoi, am văzut un afiş prin oraş pe care scria mare «Afacerea ta», am luat numărul de telefon şi am făcut cursurile de iniţiere în antreprenoriat la Asociaţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă“, îşi aminteşte Nicoleta.
„AFACERISTĂ" CU ACTE ÎN REGULĂ
Aşa a aflat de finanţările care se pot obţine dacă depui un proiect de afacere. Aşa a luat prima finanţare, prin SRL-D. În septembrie 2012, tânăra moldoveancă a semnat contractul de finanţare, iar în iarnă deja avea spaţiul închiriat, utilajele cumpărate şi făcea angajări. Aşa a apărut Cuptorul Moldovencei. Primul spaţiu l-a deschis în martie 2013, în zona gării din Iaşi. A stat acolo aproximativ un an. În martie 2014, a deschis un spaţiu în cartierul Păcurari, iar anul acesta a mai făcut un alt punct de lucru, în centrul oraşului.
Nicoleta Hriţcu cu una dintre angajatele de la Cuptorul Moldovecei FOTO Arhiva personală
„Am beneficiat şi de o consultanţă oferită de unul dintre profesorii pe care i-am admirat în facultate. Dumnealui m-a ajutat să fac planul de afaceri pentru Cuptorul Moldovencei. Mai apoi, am accesat fonduri guvernamentale prin Programul de Stimulare a Tinerilor Antreprenori şi am obţinut 10.000 de euro, urmând ca eu să mai pun încă 10.000 de euro“, a mai spus Nicoleta Hriţcu.
Ateliere pentru copii
„Născute din respect pentru tradiţie şi oameni, plăcintele şi prăjiturile noastre sunt gustoase şi sănătoase“, este crezul de la care porneşte Nicoleta de fiecare dată când adaugă o reţetă în meniu. Şi pentru că are doi copii acasă şi ştie cât de importantă este educaţia alimentară pentru aceştia, a încercat să le ofere tuturor copiilor dispuşi să mănânce sănătos reţete speciale în care se foloseşte mai puţin zahăr.
Moldoveanca a făcut şi ateliere cu cei mici, cel mai frumos fiind pentru ea cel pentru copii cu dizabilităţi. La aceste ateliere, Nicoleta a făcut împreună cu micuţii biscuiţi cu forme, pe care apoi i-au glazurat.
„Cred că educaţia cea mai importantă, inclusiv cea care vizează alimentaţia, stilul de viaţă sănătos se face în cei 7 ani de acasă. Noi românii, din păcate, suntem învăţaţi să mâncăm foarte prost. La atelierele mele, am încercat să mă bucur de copii şi de energia pozitivă de acolo, găteam de fiecare dată pornind de la o anumită tematică, mă axam mai mult pe partea practică, pentru că într-o oră nu poţi transmite foarte multă informaţie. Trebuie să recunosc că era şi o modă să faci ateliere pentru copii, când m-am apucat eu, în 2013“, este de părere Nicoleta Hriţcu.
ACTIVĂ ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII IEŞENE
Pentru Nicolae Hriţcu este importantă implicarea în viaţa comunităţii din care face parte şi este foarte conştientă de faptul că depinde de fiecare dintre noi cum va arăta lumea în care vor creşte copiii noştri, că trebuie să-i fie puţin mai bine şi celui de lângă tine. „Dacă mă gândesc numai la mine, va trebui să-mi iau copiii şi să plec în Canada. Şi nu-mi doresc acest lucru, aşa că atunci când pot, ajut“, spune Nicoleta.
Cuptorul Moldovencei a făcut desertul pentru evenimentul caritabil în beneficiul copiilor cu dizabilităţi, Balul de la Castel. De asemenea, îi ajută pe cei de la Troc, o inţiativă apărută din dorinţa lui Alexandru Horaicu, un student la Medicină care-i vizează pe copiii defavorizaţi, din familii foarte sărace.
De altfel, Nicoleta s-a înţeles cu cei de la Troc s-o anunţe când au cauze umanitare, iar ea le dă din surplusul de producţie. Produsele primite de Alexandru Horaicu sunt duse în satele foarte sărace din jurul Iaşiului. Acum, tânărul vrea să renoveze un salon de la Spitalul de Copii din Iaşi, iar Nicoleta i-a promis că va vorbi cu contabilul şi, dacă este posibil, îi va dona 5% din cifra de afaceri pe două luni. Şi dă şi cu bidineaua dacă este nevoie.
Mai puteti citi:
Se încarcă comentariile...
