Cum se vede Balena Albastră din Rusia. Jurnalist: „Jocul respectiv nu e unicul în Rusia care poate determina un adolescent să îşi pună capăt vieţii“
0
Liviu Iurea, corespondentul TVR în Rusia, a explicat într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ cum este văzut, simţit şi trăit subiectul „Balena Albastră“ chiar în ţara în care a apărut jocul sinucigaş.
„Adevărul“: Ce se cunoaşte despre aşa-numitul joc „Balena Albastră“ în prezent în Rusia?
Liviu Iurea: Jocul a provocat îngrijorare mai ales în rândul părinţilor care au copii cu vârste între 11 şi 14 ani - este perioada adolescenţei, când copilul se simte frustrat, neînţeles şi tentat să comunice, să îşi caute singur răspunsurile în reţelele de socializare. Ulterior, jocul a intrat şi în atenţia autorităţilor ruse. În Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a apărut o iniţiativă legislativă care prevede răspunderea penală pentru persoanele care determină minorii la suicid. Cel mai probabil, în Codul Penal rus va apărea încă un articol care să sancţioneze aceste acţiuni cu închisoare de până la 6 ani. Avocatul pentru drepturile copilului din Rusia, Anna Kuznetova, intenţionează să interzică oficial minorilor să îşi facă conturi pe reţele de socializare până la vârsta de 14 ani. Atât la Moscova, cât şi în regiunile Federaţiei Ruse, au fost declanşate ample campanii, mai ales în şcoli, unde li se explică copiilor cum să foloseasca internetul şi să evite capcanele unor racolări pe linia jocurilor de tip „Balena Albastră“. Jocul respectiv nu este unicul în Rusia care poate determina un adolescent să îşi pună capăt vieţii. La fel de „popular“, în Rusia, este un alt joc „Fugi sau mori“, potrivit căruia tinerii sunt invitaţi să îşi testeze capacitatea de reacţie trecând în fugă prin faţa unei maşini în viteză. Poliţia rutieră avertizează conducătorii auto să fie foarte atenţi şi să încetinească viteza când văd pe trotuar tineri care aparent nu fac nimic, ci pur şi simplu stau şi aşteaptă.
Cum abordează presa subiectul „Balena Albastră“?
Nu s-a făcut o psihoză pe acest subiect, tocmai pentru a nu crea şi mai multă panică şi să lase autorităţile să investigheze cauzele reale ale acestui fenomen. Celor care scriu despre aceste subiecte li se recomandă să nu accentueze tema sinuciderii, să nu foloseasca fonturi mari în titluri, să nu dea multe amănunte despre victimă şi nici despre cauzele decesului. În fiecare articol trebuie inserate opiniile specialiştilor care să decripteze motivele sinuciderii, care nu neapărat sunt legate de participarea la jocul „Balena Albastră“. În ultima perioadă abundă ştirile laudative la adresa părinţilor şi a comunităţii care au sesizat la timp comportamentul nefiresc al unui adolescent şi l-au salvat astfel de la un gest fatal. Totul este menit să nu provoace panică în rândul oamenilor, sugerându-se că acest joc poate fi o manipulare.
Investigaţia publicaţiei Novaya Gazeta de pe 16 mai 2016 arată că între 80 din cele 130 decese înregistrate între noiembrie 2015-aprilie 2016 ar exista o legătură. Această informaţie a fost confirmată public?
O altă informaţie a fost confirmată public şi este şi mai înspăimântătoare. Anna Kuznetova, avocatul pentru drepturile copiilor din Rusia, a declarat oficial că numărul sinuciderilor în rândul copiilor pe anul 2016 a crescut cu 57%. Între 2010 şi 2015 aceste cazuri nu depăşeau procentajul de 10%. Anna Kuznetova a declarat că unul dintre motive este „răspândirea uluitoare a grupurilor morţii prin intermediul reţelelor de socializare“ .
Investigaţia „Novaya Gazeta“ a fost preluată de presa internaţională, care a atras atenţia asupra fenomenului „Balena Albastră“. Cum este văzută publicaţia în Rusia cu privire la veridicitatea informaţiilor pe care le propagă?
Sunt şi critici care susţin că materialul din „Novaya Gazeta“ a semnalat un fenomen alarmant, real, însă a făcut-o într-o manieră senzaţională, menită să provoace panică. Aceiaşi critici afirma că investigaţia făcuta de „Novaya Gazeta“ trebuia, în primul rând, să răspundă nu la întrebarea „cine stă în spatele uciderii copiilor noştri“, ci „care sunt motivele reale ale sinuciderii pentru fiecare caz în parte“. Bulgărele de zăpadă lansat de „Novaya Gazeta“ a generat o adevărată avalanşă de teorii: de la conspiraţii mondiale, existenţa unui duşman extern, la experimente de manipulare în masă. Au apărut destul de multe publicaţii care analizează modul cum jihadiştii grupării „Statul Islamic“ îşi racolează noii adepţi şi jocurile de genul „Balena Albastră“. Nimeni nu poate exclude ca, într-o bună zi, una din cele 50 de sarcini impuse de joc să presupună comiterea unui atac sinucigaş.
De ce credeţi că au apărut informaţii potrivit căruia subiectul ar fi un „fake-news“, un subiect fals?
Nu poate fi vorba despre fake-news atât timp cât au fost înregistrate şi confirmate cazuri reale de suicid în rândul copiilor. Că erau depresivi sau îşi petreceau mult timp în reţele de socializare nu este suficient ca să dai vina numai pe jocul „Balena Albastră“. Cauzele pot fi multiple.
Care este situaţia juridică a lui Philipp Budeikin în prezent? Au mai fost identificaţi şi alţi administratori ai grupurilor sinucigaşe?
Philipp Budeikin, în vârstă de 21 de ani, fără ocupaţie, a fost arestat pe 15 noiembrie 2016 în orăşelul Solnechnogosrk, de lângă Moscova. A fost adus la Sankt Petersburg, iar în urma deciziei tribunalului raional Oktyabrskiy a fost arestat preventiv pe o perioadă de 90 de zile. Ulterior, arestul preventiv a fost prelungit până la 15 mai 2017. Budeikin este anchetat potrivit articolului 110 punctul 4 din Codul Penal rus – „încurajare la suicid“. Au mai fost arestaţi Filipp Celov (nickname Filipp More) din Krasnodar, Alexandr Pitaev (nickname Alexander Nosferatu) din regiunea Volgograd, Daniil Marcenko (nickname Adam Ber) şi Dmitrii Makaricev (nickname Renata Saharova) din regiunea Tula. Toţi aceştia sunt suspectaţi că ar fi activat ca administratori ai grupurilor sinucigaşe şi sunt anchetaţi. În prezent se bucură de prezumţia de nevinovăţie, până la pronunţarea unui verdict dat de o instanţă judecătorească.
Care este părerea dumneavoastră personală despre subiectul „Balena Albastră“, raportat la experienţa pe care o aveţi în Rusia? Un astfel de subiect ar putea reprezenta, de fapt, o manipulare în masă?
Părerea mea este una strict personală, mai ales că şi eu m-am confruntat cu acest joc prin fiica mea, care învaţă într-o şcoală obişnuită rusească. Copilul meu mi-a povestit că în recreaţie se discută despre acest joc, însă nu la modul serios. Deci el există şi este cunoscut în rândul adolescenţilor. În clasa fiicei mele sunt copii teribilişti, care se prefac că se zgârie sau îşi taie venele. Selfi-urile sunt la mare modă. Este o joacă despre care părinţii trebuie să ştie şi să discute cu copii lor, să îi înveţe să discearnă ce e bine şi ce e rău şi unde să se oprească când aşa-zisul joc începe să fie unul serios. Poate să fie şi o manipulare, mai ales atunci când orice caz de suicid este automat catalogat drept rezultat al jocului „Balena Albastră“. Fără îndoială, părinţii trebuie să vegheze ce accesează copii lor pe internet, să stea de vorbă cu ei şi să le explice că spaţiul virtual, reţelele de socializare, au şi multe capcane. În urmă cu câţiva ani, dacă vă amintiţi, s-a vorbit mult despre mişcarea „Emo“. Atunci reţele de socializare nu erau atât de dezvoltate, iar tinerii îmbrăcaţi strident şi în negru se întâlneau fizic în grupuri. Acum totul s-a schimbat, reţelele de socializare fac posibilă conversaţia la mare distanţă, iar grupurile se constituie mai mult în spaţiul virtual.
Jurnalistul TVR Liviu Iurea în timpul transmisiei conflictului din regiunea Hama, Siria FOTO Arhiva personală
Corespondent de 15 ani în Federaţia Rusă
Jurnalistul Liviu Iurea colaborează cu Televiziunea Română din 1996. Din 2002 este corespondent permanent al TVR în Federaţia Rusă, acolo de unde transmite ştiri, relatări şi reportaje despre evenimentele care fac agenda publică în Estul continentului. Liviu Iurea este singurul corespondent din România care a transmis de la Beslan criza ostatecilor din Şcoala nr. 1, în septembrie 2004. Jurnalistul TVR a realizat relatări şi reportaje din timpul „Revoluţiilor colorate” din spaţiul CSI – Georgia 2003, Ucraina 2004 , Kârgâzstan 2005. În 2005, corespondentul a făcut pentru TVR reportaje din cel mai îngheţat punct de pe glob – Oymyakon, Yakutia – şi un film documentar despre românii din Kazahstan.
Jurnalistul a transmis reportaje din diferite regiuni ale Federaţiei Ruse: Chukotka, Kamceatka, Sakhalin, Baikal, Buryatia, Cercul Polar. Liviu Iurea a realizat inclusiv reportaje din regiuni cu statut disputat, în Transnistria, Abhazia şi Crimeea. În perioada noiembrie 2013 - februarie 2014, corespondentul TVR în Rusia a realizat reportaje din timpul evenimentelor tragice petrecute la Kiev, în Piaţa Maidan. Iurea este singurul corespondent din România care a transmis relatări din timpul conflictului din Siria, de la Damasc, Hama, Homs, Palmyra, la finalul lui 2015. În 2010, pentru calitatea materialelor pe care le-a transmis, corespondentul TVR la Moscova a fost laureat al premiului „Verbul de Aur”, distincţie care se oferă jurnaliştilor străini care prezintă Rusia sub toate aspectele. Liviu Iurea s-a născut la Târgu Neamţ, judeţul Neamţ, pe 14 decembrie 1971. Jurnalistul a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea Bucureşti în 1996. Un an mai târziu, Iurea a absolvit Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova, specializarea Diplomaţie şi relaţii internaţionale.
Citeşte şi:
Cine e tânărul care a inventat „Balena Albastră“ sau jocul morţii
Se încarcă comentariile...
