Cum renaşte ARO din propria cenuşă: prototipul de 80.000 de euro construit în curtea unei case din Iaşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legendarul automobil de teren românesc este reconstruit la Iaşi de către un grup de studenţi de la Facultatea de Mecanică.

În curtea unei case din cartierul ieşean Bucium, un grup de patru studenţi de la Facultate de Mecanică din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ Iaşi lucrează de câteva luni la realizarea unui model proaspăt al legendarului vehicul de teren românesc ARO.

Proiectul a început la exact 10 ani distanţă de când ultimul model ARO ieşea pe uzina fabricii din Câmpulung Muscel, condusă spre faliment în mod ruşinos prin căpuşarea sistematică din anii ’90.

Chiar şi după un deceniu de la „decesul“ oficial, ARO are mii de admiratori serioşi în România, grupaţi în cluburi care încearcă să conserve tradiţia autovehicului românesc.

În perioada comunistă, ARO era clasificată a patra maşină de teren ca performanţe din toată lumea, după Jeep-ul american, Land Rover-ul britanic şi Toyota japoneză.

De aceea, proiectul început la Iaşi este deja cunoscut în cercurile pasionaţilor de mecanică din România, iar finalizarea prototipului este aşteptată cu interes.

COSTURILE CONCEPTULUI: 50.000 – 80.000 DE EURO
Cei patru şi-au început aventura în primăvara anului 2013, atunci când unul dintre membrii echipei a câştigat un concurs de design organizat la Universitatea Tehnică din Iaşi. Tema a fost „ARO Revolution“ şi scopul a fost chiar renaşterea, la nivel conceptual, a mărcii de la Argeş.

Din cele nouă proiecte înscrise în concurs, a câştigat cel al studentului Silviu Ceauşu, care s-a inspirat dintr-un alt vehicul românesc legendar, celebrul IMS. Ulterior, zeci de studenţi de la Mecanică s-au înscris în proiectul de aducere la viaţă a machetei.

Pe parcurs, majoritatea au renunţat, doborâţi de îndoială şi de greutăţile muncii voluntare. Au mai rămas în cursă doar patru, care se încăpăţânează să creadă că proiectul poate avea succes.

Drumul până la momentul în care maşina produsă de ei va putea fi văzută circulând pe străzile din România este încă lung. Costurile realizării prototipului sunt estimate la 50.000-80.000 de euro, bani care pot fi obţinuţi doar din sponsorizări sau din contribuţiile Universităţii Tehnice din Iaşi.

Dacă un investitor va găsi că afacerea poate fi profitabilă şi va trece la producerea în serie a maşinii, atunci preţul de vânzare este estimat în plaja 20.000 – 30.000 de euro.

PROIECTUL, DEZVOLTAT PE PLATFORMA UNUI ARO 244
„Ne-am propus ca deadline de finalizare a prototipului luna mai 2015. Ne încredem că cineva va dori să investească în producerea modelului. Mi-ar plăcea să fie chiar la Iaşi, unde este un pol important de ingineri macanici. Noi am realizat un ONG, care se numeşte Mechanical Students Revolution, unde aşteptăm sponsorizări. În prima fază am investit 2.500 de euro primiţi de la sponsori pentru a cumpăra un ARO 244, ultimul model fabricat în România şi cel mai performant, cu motor şi cutie de viteze de la Toyota Hilux. Lucrăm pe el pentru a pune în practică conceptul“, a precizat Gabriel Calancea, student la Facultatea de Mecanică, coordonatorul proiectului.

CAROSERIE DIN FIBRĂ DE CARBON
În acest moment, tinerii lucrează la îmbunătăţirea sistemului de suspensie. „Montăm amortizoare pe arcuri, mai puternice, specifice off-road-ului. Intenţionăm să montăm un diferenţial blocabil faţă, maşina deja are unul pe spate. Vom îmbunătăţi capacitatea motorului, îi vom da 110 cai putere, momentan are 90. Are un cuplu motor de 153 Nm şi-l vrem să-l aducem la 170“, a explicat Andrei Levărdă, unul dintre studenţii implicaţi în proiect.

Mecanicii ieşeni vor să reducă greutatea maşinii cu 40% faţă de cea standard, prin folosirea de materiale de construcţie uşoare. 80% din caroserie va fi din fibră de carbon, iar restul de 20% va avea componente metalice, incluse în special pentru partea de protecţie şi siguranţă.

Maşina ar urma să cântărească aproximativ 1.500 de kilograme. Prototipul, intitulat iARO Camarad, este de tip pick-up şi se doreşte o maşină de off-road veritabilă, cu elemente de electronică la pragul minim, destinat cu precădere agricultorilor.

ISTORIA ARO
Aro a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung Muscel. Şi-a început producţia în 1957 şi a livrat peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 ţări. 90% din producţie a fost exportată înainte de 1989. Uzina a fost închisă în 2003 din cauza managementului prost din anii ’90, iar mulţi specialişti consideră că falimentul a fost unul premeditat, la presiunea unor grupuri de interese străine, care n-ar mai fi dorit concurenţa românească, ieftină şi performantă.

PÂNĂ LA CAPĂTUL SIBERIEI ŞI ÎNAPOI
Un alt proiect ambiţios iniţiat la Iaşi de entuziaştii ARO este intitulat „4 români în Siberia“. Trei tineri ieşeni, îmbarcaţi într-un ARO 243, al patrulea membru al expediţiei, pleacă la vară într-o călătorie de 40.000 de kilometri, până în estul extrem al Siberiei şi retur.

Scopul principal al proiectului este descoperirea şi maparea comunităţilor de români de pe traseul expediţiei, despre care se ştiu foarte puţine lucruri. Mii sau chiar zeci de mii de români încă mai trăiesc în spaţiul ex-sovietic şi sunt urmaşi sau supravieţuitori ai deportărilor forţate din anii ’40 - ’50.

Cei trei – Ştefan Amarandei (26 de ani), de profesie geograf, Tudor Poşa (32 de ani), arhitect, şi Iulian Ciobănaşu (30 de ani), tot arhitect – se cunosc de mulţi ani.

Bugetul expediţiei este de 10.000 de euro, bani obţinuţi din sponsorizări. Amarandei şi Poşa au mai luat parte la o expediţie de amploare, în 2011. Au parcurs, cu acelaşi ARO, drumul între Iaşi şi Nouakchott, în Mauritania.

Mai puteţi citi:

SERIAL ADEVĂRUL „Prin cenuşa industriei“ (episodul 3): Aro, maşina condusă către faliment. Cum a ajuns o firmă de apartament să cumpere un colos al industriei româneşti

FOTO Trei ieşeni pleacă în aventura vieţii: 40.000 de kilometri până la capătul Siberiei şi înapoi cu o maşină ARO

Raliu caritabil al unor ieşeni spre inima Africii

FOTO Legendarul automobil Aro a fost reproiectat la Iaşi şi urmează să fie construit în atelierele Facultăţii de Mecanică

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite