Cum să te fereşti de efectul malefic al ielelor în ziua de Rusalii (VIDEO)

Călușarii, un ritual străvechi al românilor în ziua de Rusalii

În duminica de Rusalii, românii evită să iasă în aer liber pentru a nu fi prinşi de jocul ielelor, ce aduce nebunie şi boală. Cel mai bun leac pentru cei lovţi de blestemul ielelor îl reprezintă jocul căluşarilor.

Potrivit tradițiilor de demult, sărbătoarea Rusallilor are o componentă malefică.

„Încă persistă credinţa în vânturile necurate care iau înfăţişarea unor fecioare deosebit de frumoase sau dimpotrivă, a unor babe peste măsură de urâte şi înfiorătoare. Aceste personaje mitologice sunt cunoscute îndeobşte sub numele de «iele», «vântoase» sau «şoimane", fiind deosebit de răzbunătoare şi sunt aducătoare de nenorociri", explică etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi,

Pentru a evita aceste nenorociri, românii evită de Rusalii să se odihnească sub aer liber, să adoarmă în poieni, livezi sau pe prispa caselor. Potrivit credinţelor, în momentul în care trec ielele, persoana depistată acolo capătă boli, îndeosebi „damblageală" (nebunie) sau sunt schilodiţi.

De asemenea, se spune că ielele se prind în horă nebunească, dansând cu mare fervoare, până când iarba arde sub tălpile lor. Locurile acestea sunt recunoscute de ţărani pentru că vitele evită să mai pască acolo.

Cine ciocneşte primul ou roşu? Află şi alte tradiţii pentru noaptea de Înviere şi prima zi de Paşte

„Ca un element amuzant. o seamă de «cercetători» consideră că cercurile din grâu şi pajişti, atribuite de obicei unor OZN-uri, ar fi de fapt cercurile făcute de iele în hora lor dezlănţuită", precizează Munteanu.

Există o serie de modalităţi prin care românii se apără de efectul malefic al ielelor. „Pe lângă statul în casă, oamenii vorbesc numai de bine ielele, ca să nu le supere. Se mai folosesc buruieni cum ar fi avrămeasca, pelinul şi leuşteanul", spune Vasile Munteanu.

Când aceste leacuri de prevenire nu-şi fac efectul şi cineva este înnebunit de efectul ielelor, se ajunge la descântece sau la ajutorul divin, respectiv se merge la biserică sau mănăstire, unde preotul apelează la cetanie.

Totuşi, cea mai puternică armă contra ielelor o reprezintă jocul căluşarilor. „Acest obicei misterios şi oarecum bizar, care acum are doar un rol spectaculos pentru coregrafie avea în primul rând valenţe magice şi taumaturgice (vindecătoare-n.r.)", explică Munteanu.

Vezi mai jos jocul călușarilor

Deşi azi vedem jocul căluşarilor mai mult în Oltenia, însuşi Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei (în 1693, respectiv 1710-1711), le face o descriere exactă în „Descriptio Moldaviae".  

„Potrivit scrierilor lui Cantemir, această ceată aflată sub jurământ timp de nouă ani avea în principal scopul de a vindeca bolnavii loviţi de iele prin dansuri purtate în viteză ameţitoare, în jurul bolnavului şi continuate până la epuizarea dansatorilor. Cantemir spune că, nu de puţine ori, căluşarii reuşeau să-i vindece pe cei loviţi de paralizie şi alte boli", povesteşte Vasile Munteanu.

Vezi mai jos o înregistrare de la începutul secolului trecut cu jocul călușarilor

Trebuie precizat că la numai două săptămâni după jocul ielelor, „zânele rele", conform mitologiei populare româneşti vine vremea „zânelor bune", respectiv Sânzienele.